N.Dumitrescu
Decretarea stării de urgenţă la Ploieşti, aşa cum fusese gândită de primarul Ploieştiului, ca unică soluţie pentru stârpirea căpuşelor, a ţânţarilor şi a şobolanilor la nivelul oraşului, a reuşit să bage mai mult râcă între instituţii. Marţi, Adrian Dobre a anunţat că va cere Instituţiei Prefectului Prahova convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, în care să fie analizată necesitatea instituirii stării de urgenţă la Ploieşti, pe motiv că la nivel de oraş nu există încă desemnat un operator pentru efectuarea serviciilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie. Răspunsul n-a întârziat să apară, acesta fiind dat ieri, numai că este unul negativ, dând peste cap toate planurile edilului. Presărat cu foarte multe prevederi din ordonanţe şi tot soiul de legi şi articole, răspunsul Instituţiei Prefectului Prahova îi reaminteşte, printre rânduri primarului Adrian Dobre că, deşi a cerut convocarea acestuia, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu poate urmări modul în care o primărie cheltuiește banii sau derulează achiziții publice, aşa cum nici nu poate dispune măsuri specifice, neavând atribuţii în acest sens. Dar, pentru că, în această situaţie, la mijloc sunt ploieştenii şi sănătatea lor, numai într-o singură lună 140 de persoane fiind muşcate de căpuşe, Instituţia Prefectului Prahova a considerat că este nevoie de un plan de măsuri care va fi supus discuţiei într-o şedinţă care a fost programată pentru astăzi.
Prin răspunsul făcut public ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, Instituţia Prefectului Prahova a dat peste cap toate planurile primarului Adrian Dobre ce vizau instituirea stării de urgenţă la Ploieşti din cauza căpuşelor, a ţânţarilor şi a şobolanilor pe care nimeni, în momentul de faţă, nu-i poate stârpi. În urma organizării unei licitaţii, în luna martie a fost stabilită firma care să presteze aceste servicii, însă problemele au continuat să apară din cauza faptului că unul dintre ofertanţi, care a fost descalificat pe motive tehnice, a contestat inclusiv stabilirea câştigătorului. Numai că, soluţia identificată de acesta – convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgenţă Prahova – care să-i dea girul pentru demararea unei proceduri speciale prin care o firmă să efectueze operaţiunile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie, până când va fi rezolvată şi problema contestaţiilor, s-a lovit de refuzul Prefecturii. „În cursul zilei de 2.05. 2018, primarul municipiului Ploiești, domnul Adrian Dobre, a înaintat o adresă Instituției Prefectului-Județul Prahova prin care solicita convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și declararea stării de urgență în problema deratizării, dezinsecției și dezinfecției în Municipiul Ploiești. Potrivit art.3 din OUG nr.1/1999, starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații: existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională și funcționarea democrației constituționale; iminența producerii ori producerea unei calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre. Potrivit art.10 din OUG nr.1/1999, starea de asediu sau și starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret”, se menţionează în comunicatul de presă al Instituţiei Prefectului. Cât priveşte solicitarea primarului, răspunsul a apăsat şi mai tare degetul pe rană:” Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu urmăreşte modul în care o primărie cheltuie banii de la bugetul local sau derulează achiziții publice şi nu poate dispune măsuri specifice, neavând atribuţii în acest sens. Potrivit OG nr.21/2004, primarul este președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență și,din această poziție, alături de membrii comitetului, poate evalua situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilește măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmărește îndeplinirea lor”.
Având în vedere toate acestea, plus că nu este pentru prima dată când oraşul se confruntă cu problema căpuşelor, a ţânţarilor şi a şobolanilor, se pune întrebarea cum de s-a ajuns în situaţia în care între două instituţii care îşi au sediul în aceeaşi clădire, fiind despărţite de un singur etaj, nu se găseşte o cale mai scurtă de comunicare, ca să nu mai vorbim de identificarea soluţiilor. Asta în condiţiile în care râca între cele două instituţii este chiar în plin sezon al cotropirii spaţiilor verzi de către căpuşe!
De altfel, chiar în răspunsul transmis ieri de către Instituţia Prefectului se menţiona faptul că, perioada 1 aprilie-3 mai, 140 de persoane s-au prezentat la spital după ce au fost mușcate de căpușe. Iar această statistică gravă, plus faptul că în şcoli nu s-au realizat acțiuni de deratizare, dezinfecție și dezinsecție au determinat, într-un final, conducerea prefecturii să se mobilizeze. Ca urmare, se va întocmi un plan județean de măsuri pentru prevenirea și combaterea căpuşelor, a ţânţarilor şi a şobolanilor, dar aplicabil pentru perioada mai-octombrie 2018, care va fi analizat în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, programată pentru astăzi. Cât privește municipalitatea, aseară s-a întrunit Comitetul Local pentru Situații de Urgență și rămâne de văzut ce hotărâre se va adopta.