Sfântul Proroc Ieremia face parte, alături de Isaia, Ezechiel şi Daniel, dintre marii profeţi ai Vechiului Testament. A trăit în jurul anului 600 i.d.Hr., când evreii au fost luaţi în robia babilonică sau persană de către împăratul Nabucodonosor. Numele său înseamnă „Iahve” (entitate spirituală înaltă), era preot, iar profeţia să a fost trecută în scris de Sfântul Proroc Baruh. A fost supranumit profet al lacrimilor sau al plângerilor, deoarece a plâns pentru poporul iudeu care se depărtase de Dumnezeu şi slujea idolilor şi care a atras astfel pedeapsa divină. În timpul regelui Sedechia, Ieremia a profeţit că babilonienii vor cuceri cetatea în anul al unsprezecelea al împăratului Sedechia, adică anul 586 î.Hr. Egiptenilor Ieremia le-a prorocit căderea idolilor lor şi sosirea Fecioarei împreună cu Pruncul în Egipt. Sfântul Proroc Ieremia a fost omorât cu pietre de către iudei.
