N.Dumitrescu
Deşi cei din administraţia locală au fost, încă din vara anului trecut, primii beneficiari ai majorărilor salariale, unii dintre aleşii locali se consideră discriminaţi în comparaţie cu alţi aleşi, de rang mai înalt, respectiv parlamentarii. Este vorba despre primarii din mediul rural, care doresc să aibă parte şi ei de pensii speciale, aşa cum primesc deputaţii şi senatorii la finalizarea mandatelor. Acest drept a fost cerut, în mod expres, de către zeci de primari prahoveni care s-au reunit, recent, la Ploieşti, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, Filiala Judeţeană Prahova. De fapt, pensia specială este doar una dintre cerinţele trecute în Rezoluţia care a fost adoptată în unanimitate de către primarii prahoveni. Şi asta deoarece printre solicitări se mai regăsesc şi altele, toate cuantificabile în bani, respectiv: acordarea unei indemnizaţii lunare pentru reinserţie profesională, pentru o durată de doi ani de la pierderea mandatului sau până la găsirea unui loc de muncă, unul similar cu un salariu cel puţin egal cu ultima indemnizaţie de primar, dar şi reducerea vârstei de pensionare. De ce primarii consideră că ar avea tot dreptul la astfel de facilităţi? Răspunsul se regăseşte tot în Rezoluţia care a fost transmisă Guvernului şi Parlamentului: „primarul este privit, conform unei sintagme uzate dar care descrie perfect situaţia, drept moaşă comunală”, fiind persoana care nu are un program fix de lucru, fiind „permanent conectat la problemele comunităţii 24 de ore din 24 şi 365 de zile pe an”!
Deși salariile din domeniul administraţiei s-au rotunjit, primarii tot nu sunt mulţumiţi. Întruniţi, săptămâna trecută, la Ploieşti, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România – Filiala Judeţeană Prahova, primarii prahoveni din mediul rural vor să fie şi ei trataţi pe acelaşi picior de egalitate cu parlamentarii, care primesc pensii speciale. Concret, cei peste 50 de edili de comune, prezenţi la reuniunea amintită, au adoptat o Rezoluţie în care sunt trecute o serie de revendicări, documentul fiind transmis, pentru soluţionare, Guvernului şi Parlamentului. Cert este că toate revendicările se învârtesc în jurul aceluiaşi numitor comun- banii, pe care primarii consideră că sunt îndreptăţiţi să-i primească. Pentru a nu exista vreo interpretare, iată care sunt solicitările primarilor din mediul rural, aşa cum au fost trecute în Rezoluţia votată în unanimitate: ”Cerem Guvernului şi Parlamentului României să găsească în regim de urgenţă soluţiile legale pentru: * Acordarea unei indemnizaţii lunare de reinserţie profesională, pentru o durată de doi ani de la pierderea mandatului sau până la găsirea unui loc de muncă în care să aibă un salariu cel puţin egal cu ultima indemnizaţie de primar, primarilor care îşi pierd mandatul şi nu au vârsta pentru pensionare, astfel: pentru un mandat – 10% din ultima indemnizaţie de primar; pentru două mandate – 20% din ultima indemnizaţie de primar; pentru trei mandate – 30% din ultima indemnizaţie de primar; pentru patru mandate – 40% din ultima indemnizaţie de primar; pentru cinci sau mai multe mandate – 50% din ultima indemnizaţie de primar. * 
Reducerea pentru primari a vârstei de pensionare, astfel: câte un an pentru fiecare mandat întreg, prin asimilarea activităţii acestuia ca fiind desfăşurată în condiţii deosebite de muncă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. * Acordarea, pentru primarii care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare, standard sau reduse, la încetarea mandatului, a indemnizaţiei pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat, în condiţiile următoare: cuantumul indemnizaţiei să fie calculat ca produs al numărului de mandate întregi exercitate cu 2,85 la sută din salariul de bază minim brut garantat în plată; cu menţiunea că indemnizaţia pentru limită de vârstă nu se va acorda primarilor condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitatea oficială de primar, a unei infracţiuni de corupţie.”
Mobilizare pe toate fronturile
După cum reiese din rezoluţia adoptată, se pare că Asociaţia Comunelor din România, Filiala Judeţeană Prahova este printre primele care au adoptat un astfel de document, dovadă fiind faptul că le-a cerut şi altor organizaţii similare de la nivel de ţară să li se alăture în acest demers. „Cerem colegilor primari din toate filialele judeţene să ni se alăture în demersul nostru şi să solicite ferm parlamentarilor pe care îi sprijină în alegeri să se pronunţe clar şi repede dacă sprijină sau nu demersul nostru. Astfel, propunem ca fiecare filială judeţeană să întocmească o rezoluţie asemănătoare şi să ceară parlamentarilor să o semneze”, se mai arată în documentul aprobat de primarii prahoveni. Mai mult, s-a solicitat conducerii centrale a Asociaţiei Comunelor din România convocarea unei sesiuni extraordinare a Consiliului Director, în cadrul căreia să se stabilească strategia a ceea ce trebuie făcut în continuare, având în vedere că şi celelalte structuri asociative – Uniunea Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România – ar trebui să adopte rezoluţii similare.
În slujba comunităţii 24 de ore din 24 şi 365 de zile pe an
Aşa cum au scris negru pe alb în documentul adoptat, primarii din mediul rural pretind că ar avea toate drepturile din lume să ceară beneficii similare precum au deputaţii şi senatorii.
„Primarul este acela care nu are program de lucru potrivit Codului Muncii decât în teorie, în practică fiind permanent conectat la problemele comunei, 24 de ore din 24 şi 365 de zile pe an. Primarul este sunat primul de către prefect că s-a anunţat cod roşu şi tot primarul este cel sunat la 3 dimineaţa de către cetăţeni că apa le-a inundat gospodăria.
Primarul este cel privit, conform unei sintagme uzate dar care descrie perfect situaţia, drept moaşă comunală, la care cetăţeanul vine cu încredere, deseori chiar cu pretenţia de a-i fi rezolvată problema, indiferent dacă primarul are sau nu are pârghiile legale pentru a rezolva solicitarea”, se arată în rezoluţie. Totodată, cei care sunt la conducerea comunelor suţin că, în exercitarea mandatului lor, primarilor le este interzis să desfăşoare aproape orice activitate lucrativă, într-un mod identic cu cel al unui parlamentar sau al unui judecător, dar fără să beneficieze nici de indemnizaţii şi nici de pensiile speciale ale acestora. „La capătul a trei, patru, cinci sau mai multor mandate, în cazul pierderii alegerilor, primarul ajunge într-o piaţă a muncii cu care a rupt contactul 12 sau chiar peste 20 de ani, reinserţia lui profesională fiind anevoioasă sau, de cele mai multe ori, aproape imposibilă. Practic, cu cât mai multe mandate are în spate un primar care pierde alegerile cu atât mai complicat este pentru acesta să-şi găsească locul pe piaţa muncii. Până în 2017, indemnizaţia primarului de comună a fost aproape o bătaie de joc. Pensia majorităţii acelora care au exercitat sau exercită încă demnitatea de primar este iremediabil compromisă de nivelul foarte scăzut la care s-a reţinut contribuţia la sistemul naţional de pensii până în anul 2017, astfel încât asistăm deja la situaţii inadmisibile, în care foşti primari cu patru mandate la activ au astăzi o pensie de 1.500 de lei”, se mai arată în rezoluţia primarilor prahoveni din mediul rural, în baza căreia se solicită acordarea de pensii speciale, aşa cum primesc parlamentarii.
