Statul pe scaun este dăunător nu doar pentru metabolism și sănătatea inimii. Sănătatea creierului este, de asemenea, afectată. Statul pe scaun pentru timp îndelungat este asociat unei serii de schimbări ce au loc într-o secțiune a creierului deosebit de importantă pentru memorie, potrivit unui studiu preliminar efectuat de cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, în rândul adulților de vârstă mijlocie și înaintată, scrie sciencedaily.com, potrivit Hotnews.
Precum fumatul, statul îndelung pe scaun crește riscul declanșării bolilor de inimă, a diabetului și a decesului prematur. Pentru a observa efectele dăunătoare ale sedentarismului asupra sănătății creierului, oamenii de știință au efectuat un studiu pe parcursul căruia au analizat îndeaproape regiunile neuronale ce joacă un rol central în formarea memoriei.
Cercetătorii au recrutat 35 de persoane adulte cu vârste cuprinse între 45 și 75 de ani, care au participat la un sondaj de opinie cu întrebări pe tema programului de exerciții fizice urmat, precum și a numărului de ore petrecut zilnic stând pe scaun.
Fiecare participant a trecut prin testul RMN pentru ca oamenii de știință să aibă o imagine detaliată asupra activității lobului temporal medial (MTL), o regiune a creierului implicată în formarea de noi amintiri.
Rezultatele analizei de specialitate a arătat că sedentarismul este un indicator al subțierii acestei regiuni neuronale, precum și faptul că activitatea fizică nu poate compensa efectele nocive pe care șederea pe termen îndelungat o are asupra sănătății creierului. În consecință, studiul nu demonstrează faptul că există o relație de tip cauzal între statul jos și subțierea structurilor neuronale, însă, în schimb, orele petrecute stând jos sunt asociate cu scăderea abilităților mentale exercitate la nivelul acestor structuri.
Reducerea timpului petrecut stând pe scaun și schimbarea comportamentului sedentar ar putea fi o țintă pentru intervențiile medicale menite să îmbunătățească sănătatea creierului în rândul persoanelor ce au un risc crescut pentru declanșarea bolii Alzheimer, conchid autorii studiului.
