Comisia Europeană propune obligativitatea cărţilor de identitate biometrice
Comisia Europeană propune obligativitatea introducerii datelor biometrice pe cărţile de identitate din Uniunea Europeană, pentru evitarea folosirii documentelor false de către infractori de drept comun şi de terorişti, în contextul în care România este pe primul loc în clasamentul falsificărilor, potrivit Mediafax. „În contextul în care aproximativ 80 de milioane de europeni nu au cărţi de identitate care să poată fi scanate deoarece nu au elemente biometrice de identificare, obiectivul este blocarea utilizării documentelor false de către terorişti şi infractori de drept comun care vor să ajungă din state extracomunitare în spaţiul UE”, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei. Printre măsurile propuse de Comisia Europeană se numără adoptarea unor standarde comune de securitate la nivel comunitar şi „obligativitatea transpunerii datelor biometrice pe cardurile de identitate”, adică a amprentelor şi imaginilor faciale. Date furnizate de Agenţia UE pentru protecţia frontierelor (Frontex) arată că România ocupă primul loc la capitolul documente de identitate falsificate, potrivit site-ului agenţiei ANSA. Pe locurile următoare se situează Italia şi Grecia.
Interpretare unitară privind executarea silită și poprirea
Potrivit site-ului Profit.ro, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privința efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite. Astfel, potrivit ÎCCJ, “suspendarea înlătură obligația băncilor de a indisponibiliza încasările ulterioare suspendării, lucru ce va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri”. În ceea ce privește poprirea conturilor, aceasta reprezintă “una dintre principalele metode de impunere a contractelor pe cale litigioasă. După declanșarea procedurii de executare silită, executorul judecătoresc trece la recuperarea efectivă a creanțelor de la debitori, prin înființarea de popriri:”.
