Atracţia faţă de teorii ale conspiraţiei îşi are originea, în mare parte, în experienţele negative trăite în copilărie, arată un studiu intitulat „Anxious attachment and belief în conspiracy theories” şi publicat recent în jurnalul de specialitate „Personality and Individual Differences,” informează sciencedaily.com.
În studiul lor, cercetătorii Ricky Green şi Karen Douglas de la Facultatea de Psihologie a Universităţii din Kent, Anglia, propun teoria ataşamentului de tip anxios care explică de ce persoanele adulte care au avut o copilărie nefericită sunt înclinate să creadă în teorii conspirative. Ataşamentul de tip anxios se formează în copilărie atunci când persoanele care îngrijesc copilul sunt la distanţă sau lipsesc din viaţa acestuia. Odată formată, aceasta tulburare persistă şi la vârsta adultă, când începe să se reflecte în numeroasele aspecte ale vieţii, în special în prieteniile pe care le formează subiecţii cu cei din jur şi în atitudinea pe care o au faţă de ceilalţi. Pe parcursul cercetării, oamenii de ştiinţă au constatat că participanţii ce manifestă ataşamentul anxios faţă de cei din jur nu numai că sunt înclinaţi să adere la noţiunile generale ale teoriilor conspirative, ci sunt adesea adepţi ai celor mai populare teorii ale conspiraţiei, precum cea care susţine că prinţesa Diana a fost asasinată de serviciile secrete britanice. Ataşamentul de tip anxios explică, de asemenea, nivelul de credinţă al subiecţilor în teoriile conspiraţioniste la care aderă, luând în considerare şi alţi factori importanţi, precum sentimentul general de lipsă de încredere în sistem, lipsa educaţiei şi convingerile religioase.
Noile constatări adaugă dovezi suplimentare teoriei propuse de cercetători conform căreia tipul de ataşament pe care copilul îl dezvoltă în primii ani de viaţă influenţează modul în care acesta este dispus să interacţioneze social la vârsta adultă, precum şi viziunea sa asupra lumii şi convingerile politice, arată raportul oamenilor de ştiinţă.
