F.T.
Cu riscul de a ne transforma “în avocații diavolului”, cum ar concluziona perdanții unui proces aflat pe rol la Curtea de Apel Ploiești, putem afirma că, da, actul de justiție trebuie îndeplinit corect, cu celeritate, să fie transparent și fără părtinire. Pe de altă parte însă, balanța trebuie să încline și spre judecător, în sensul că magistratul, chiar “legat la ochi”, trebuie să știe că ajunge să-și desfășoare activitatea într-un spațiu adecvat, nu să stea cu vrafurile de dosare pe sau chiar lângă birou, cum se întâmplă în prezent. Și-așa ajungem la punctul nevralgic al finalizării Palatului de Justiție și al condițiilor improprii în care funcționează instanța ploieșteană.
“Nu este suficient să se facă dreptate, ci este necesar să se vadă și că se face dreptate”, se arată, printre altele, în concluziile Raportului pentru anul 2017 al Curții de Apel Ploiești. Și s-a făcut, și s-a văzut. Dar cu ce preț ? Al supraaglomerării, câtă vreme, “mulţumită” ezitărilor legiuitorului, o perioadă șoferii au plătit taxa de poluare, pentru ca, după aceea, ca urmare a solicitării restituirii acesteia, instanțele din România – inclusiv Curtea de Apel Ploiești – să fie nu aglomerate, ci aproape sufocate de procese având acest obiect.
“În materie comercială și de contencios administrativ și fiscal, în cursul anului trecut s-au înregistrat 6. 277 de cauze, față de 4.245 de cauze în anul 2016, înregistrându-se o creștere considerabilă de 47,86 la sută a volumului de activitate, justificată, în principal, de creșterea numărului litigiilor având ca obiect restituirea taxei de poluare pentru emisii poluante și de mediu”, se specifică în Raportul Curții de Apel Ploiești pentru anul 2017.
Cu referire la asigurarea condițiilor corespunzătoare de muncă, acest lucru rămâne, pentru judecătorii instanței care are arondate trei Tribunale – Prahova, Dâmbovița și Buzău – “un deziderat cu puternice efecte în ceea ce priveşte motivarea personalului, care se răsfrânge asupra creşterii eficienţei în munca depusă. (… ) În ţările cu tradiţie democratică, edificiile care găzduiesc astfel de instituţii (instanțele de judecată – n.n.) sunt, de regulă, cele mai reprezentative clădiri ale comunităţii respective, astfel că se impune cu necesitate finalizarea construcţiei Palatului de Justiţie din Ploieşti”, după cum s-a mai precizat în bilanțul instanței ploieștene.
Iar finalizarea acestui din urmă edificiu seamănă, de aproape două decenii, cu o tentativă eșuată. S-au perindat miniștri ai Justiției, s-au schimbat guverne, s-au făcut promisiuni peste promisiuni conform cărora Ploieștiul urma să beneficieze de o infrastructură judiciară demnă de invidiat. Iar în anul de grație 2018, aceasta este, dacă nu demnă de plâns, pe aproape… Dar, cum se zice la noi, finalizarea Palatului de Justiție și renovarea Tribunalului Prahova (aflat și el în stadiul de reconsolidare) reprezintă, în continuare, o “provocare”.
Provocare – de data aceasta fără ghilimele – a însemnat însă, anul trecut, pentru magistrații instanței și redactarea, la termen, a celor peste 9.500 de cauze care au ajuns pe birourile lor. Iar rezultatul a fost acela că puține dintre acestea au depășit termenul legal, lucru ce a clasat instanța, din acest punct de vedere, la categoria “Foarte eficient”.
Tot “Foarte eficient” – după cum se precizează în Raportul Curții de Apel Ploiești pentru anul 2017 – s-au achitat de sarcini judecătorii ploieșteni și în ceea ce privește lichidarea dosarelor aflate pe stoc, cu vechime mai mare de un an și jumătate, câtă vreme, la acest capitol, s-a cunoscut o creștere de peste 1 la sută. La fel – adică “Foarte eficientă” – a fost catalogată și activitatea de la Secția Penală a instanței, dar acest lucru petrecându-se în contextul în care s-a înregistrat o scădere cu 4,18 a numărului de cauze deduse judecății.
Una peste alta, la Curtea de Apel Ploiești, în cursul anului trecut, au fost înregistrate 13.753 de cauze – faţă de 11.572 de cauze în 2016, ceea ce a însemnat o creştere a volumului de activitate cu 18,84% la sută. Iar în ceea ce priveşte Tribunalul Prahova şi cele cinci judecătorii arondate, cauzele aflate pe mesele judecătorilor au cunoscut, de asemenea, o creștere, ce-i drept mai mică, de numai 1,16%.
Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti în cursul anului trecut situează această instanţă pe locul al treilea, iar cel mai mare număr de cauze ( 28.565) s-a înregistrat la Tribunalul Prahova.