Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost una dintre cele mai citate și citite legi, zilele acestea, având în vedere situația produsă de propunerea de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție. O variantă-bombă a fost lansată, ieri, de jurnaliștii de la luju.ro, care au arătat că revocarea șefei DNA este ireversibilă, în sprijinul acestei afirmații venind cu pasaje din legislația în vigoare.
“Kovesi este ca și revocată, întrucât Legea 303/2004 prevede că revocarea «se face» la propunerea ministrului Justiției, dispoziția legiuitorului fiind una imperativă, care nu dă dreptul președintelui să refuze, ci doar să ia act de cerere și să o transpună în practică prin emiterea unui act prezidențial. De altfel, Constituția României tocmai de aceea spune că procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției, care are dreptul să propună numirea sau revocarea lor din funcții. Dacă la numire legea prevede că președintele poate refuza o propunere în mod motivat, repetăm că la revocare președintele are obligația să «o facă»”, au venit cu varianta-bombă cei de la luju.ro.
În sprijinul acestei variante, jurnaliștii de la luju.ro spun că, “dacă președintele va trece peste autoritatea ministrului Justiției, se va declanșa un conflict juridic de natură constituțională prin împiedicarea exercitării atribuțiilor ministrului, a cărui competență de soluționare este la Curtea Constituțională. Cei care au dreptul să sesizeze Curtea Constituțională sunt, atenție: președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților sau președintele CSM. Este de așteptat ca, în cazul unui refuz, unul dintre președinții celor două camere sau chiar președintele CSM, judecătoarea
Simona Marcu (care nu este în tabăra Statului Paralel), să sesizeze Curtea Constituțională că președintele refuză să o revoce pe Laura Kovesi, caz în care s-ar ajunge la constatarea încetării mandatului ei prin decizia CCR. Această situație ipotetică va fi însă una care va putea pune capăt mandatului președintelui Klaus Iohannis întrucât s-ar constata că acesta a încălcat Constituția și a boicotat atribuțiile ministrului Justiției, situație care ar da dreptul Parlamentului să îl suspende din funcție și să declanșeze procedurile unui referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Cum Iohannis a căzut catastrofal în sondaje, e aproape sigur că un referendum de această natură ar duce la demiterea acestuia.
Așteptăm însă ca președintele Klaus Iohannis să respecte legea și să dea curs cererii de revocare întrucât DNA nu stă într-un singur om și este o instituție vitală, care trebuie redată cetățenilor în forma și pentru scopurile care au fost gândite de legiuitor.
Legislația îl obligă pe președintele României să admită cererea de revocare a șefei DNA. Astfel, să recapitulăm: procedura de revocare a șefei DNA este stabilită în art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; ea este cât se poate de limpede explicată: revocarea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se face de către președintele României la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM; nicăieri în textul art. 54 din Legea 303/2004 nu se vorbește despre posibilitatea ca președintele României să poată refuza revocarea”.
• Șeful statului: “Nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea”
„Aceasta este o procedură care va mai dura. M-am exprimat aseară (n.n. – joi seară) instituţional, cum au constatat mai mulţi analişti, dar asta este părerea mea. Nu am văzut raportul, nu a văzut nimeni raportul pe care s-a bazat domnul ministru. Însă prestaţia pe care a avut-o aseară, sincer, nu mi-a plăcut”, a declarat ieri Klaus Iohannis înainte de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Președintele României a adăugat: „Nu ştiu în ce măsură cele prezentate reflectă raportul sau nu. Ce ne-a prezentat domnul ministru a fost total lipsit de claritate şi la o primă citire pe diagonală a fost lipsit şi de temeinicie. Nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea. Spun acest lucru fiindcă legea prevede destul de detaliat ce anume se urmăreşte când se întocmeşte un astfel de raport. Mai mult, astăzi (n.n. – ieri) nu o să vă spun şi nici nu aş avea ce să vă spun”, a mai spus Iohannis, care a ținut să precizeze și că raportul nu a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiției (n.n. – acesta fiind postat în jurul orei 15,00).
Referitor la procedura de revocare, președintele României a declarat: “Am auzit aseară (n.n. – joi seară), printre multe lucruri care nu m-au convins, şi un lucru care pare interesant exact în această conjunctură. Dacă legea prevede o posibilitate sau, tradus, o oportunitate, atunci ea nu poate să fie cenzurată. Deci, dacă legea spune că preşedintele revocă, atunci este chestiune de oportunitate politică dacă revocă sau nu revocă şi doar preşedintele poate să hotărască acest lucru”, a afirmat şeful statului, care a mai precizat că la nivelul Administraţiei Prezidenţiale există departamente de specialitate care vor analiza raportul prezentat de ministrul Justiţiei.
• Reacţie într-o propoziţie a Laurei Codruţa Kovesi
Direcția Națională Anticorupție a reacționat, ieri dimineață, la anunțul de declanșare a procedurilor de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de șef al DNA, printr-un comunicat extrem de scurt: <<Ca urmare a solicitărilor reprezentanților mass media privind exprimarea unui punct de vedere față de anunțul ministrului Justiției privind „declanșarea procedurii de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție”, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarea declarație a procurorului șef al DNA: „Voi urma procedura legală și mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministrul Justiției”>>.
• Raportul lui Tudorel Toader, publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei
Ieri, a fost publicat raportul integral prezentat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe pagina web a ministerului de resort. Deși site-ul nu funcționa, au putut fi accesate documentele arhivate – raportul propriu-zis și anexele acestuia.
Alături de raportul de 36 de pagini întocmit de Tudorel Toader, ale cărui concluzii au generat solicitarea de declanșare a procedurii de revocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, au putut fi astfel consultate rapoarte ale Inspecției Judiciare, decizii ale Curții Constituționale, Codul deontologic al magistraților.
Tot ieri, pe de altă parte, reprezentanții USR au anunțat că vor depune o moțiune simplă în Parlament împotriva ministrului Justiției, Tudorel Toader.