• Proiectul tehnic și detaliile de execuţie au peste 1.400 de pagini!
Violeta Stoica
Simbol al unității naționale și monument al eroilor neamului, Crucea de pe Caraiman va întâmpina Centenarul Marii Uniri în șantier și îmbrăcată în schele. Ministerul Apărării Naționale, instituția care a accesat fondurile europene pentru restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în incinta monumentului comemorativ care formează Crucea de pe Caraiman, a lansat abia în ultimele zile ale anului trecut licitația pentru achiziția lucrărilor de restaurare. Astfel, nici nu poate fi vorba despre finalizarea, până la 1 Decembrie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, a reabilitării acestui monument care a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai mare cruce aflată pe un vârf de munte.
Întârzierea cu care a fost lansată această procedură de achiziție – cauzată în special de obținerea cu dificultate a unor avize necesare demarării proiectului – va însemna că, probabil, monumentul va fi abia la începutul organizării de șantier chiar la Centenarul Marii Uniri.
Ministerul Apărării Naționale a reușit, la finalul anului 2017, să lanseze în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de achiziție, prin procedură simplificată, a lucrărilor de restaurare, reabilitare, conservare și amenajare a unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial – Monumentul Eroilor „Crucea Caraiman”.
Valoarea estimată a contractului este de aproape 14 milioane de lei fără TVA, ceea ce înseamnă că aceasta ar trebui să fie suma maximă cu care să vină ofertanții. Deja au apărut contestații la caietul de sarcini, una dintre acestea fiind înregistrată marți, 16 ianuarie, cu referire la unele prevederi din documentația de atribuire.
Nici mai mult, nici mai puțin de 1443 de pagini numără proiectul tehnic și detaliile de execuție pentru una dintre cele mai ample lucrări de acest gen derulate în România. Conform documentației, însă, finalizarea lucrărilor a fost stabilită pentru anul 2020, și asta în condițiile în care lucrurile vor sta așa cum își dorește organizatorul licitației, respectiv Ministerul Apărării Naționale – beneficiarul fondurilor europene pentru care s-a semnat anul trecut contractul de finanțare prin POR 2014-2020.
Deși se spera ca toate procedurile privind aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare să se desfășoare într-un ritm alert, astfel încât Crucea Eroilor să fie restaurată și consolidată la împlinirea unui secol de la Marea Unire, lucrările nu vor fi gata până la 1 Decembrie 2018.
Având în vedere că activitățile pe șantier nu vor fi posibile decât circa șase luni în fiecare an, din cauza condițiilor meteorologice de pe Vârful Caraiman, va fi dificil ca firma câștigătoare a licitației organizate de Ministerul Apărării Naționale să lucreze în afara lunilor de vară. De asemenea, toate materialele de construcție vor fi transportate exclusiv cu elicoptere de mare putere provenite din zona civilă.
Potrivit paginii dedicate proiectului, de pe site-ul Secretariatului General al MapN, în perioada lucrărilor desfășurate între 1926 și 1928, șantierul de construcţie a fost organizat de Direcţia de Poduri din cadrul CFR, prin secţiile L1 şi L5 de la Sinaia, iar sculele, lemnul, piesele metalice componente şi restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la staţia CFR Buşteni și, mai departe, până în vârf de munte, cu carele cu boi ale localnicilor pe ruta Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman.
“Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Buşteni pe Valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai şi măgari până în vârful Caraiman. Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruţă neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziţionarea de noi atelaje”, se arată pe pagina dedicată proiectului.
• Spaţiu expoziţional și două telescoape destinate turiștilor
Se pare că materialele folosite la momentul realizării construcției (la începutul secolului XX) au fost într-atât de rezistente în timp încât crucea nu a fost afectată în foarte mare măsură de vitregiile naturii de la altitudinea de 2.291 de metri, vreme de aproape 90 de ani. Chiar din multitudinea de teste efectuate și ale căror rezultate apar în proiectul tehnic reiese că materialele folosite acum aproape un secol pentru crearea Crucii de pe Caraiman au fost într-atât de rezistente, încât doar unele elemente au probleme structurale. Pe de altă parte, însă, există și unele modificări mai puțin normale care au fost făcute în incinta soclului, cum ar fi apariția unui geam termopan!
De altfel, soclul este și cel mai afectat de trecerea timpului și de acțiunea vitregiilor naturii, pentru că aici sunt suprafețe vaste afectate de fisuri, există crăpături și dislocări ample pe platformă. Tot soclul va fi transformat, la interior, într-un spațiu expozițional care va fi dotat cu sisteme video și audio de furnizare a informațiilor, plăcuțe gravate în Braille și alte dotări interesante, printre care și amplasarea – pe terasa exterioară de acces – a două telescoape rezistente la intemperii, demontabile pe timpul iernii.
Crucea are înălţimea totală de 39,3 metri (din care 8,35 metri reprezintă soclul) şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri, intrând în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce aflată pe un vârf montan.
