* consideratii pe marginea unei dezbateri recente la Fundatia Europeana Titulescu
Politica Europeana de Vecinatate constituie un concept relativ nou, dezvoltat in cadrul Uniunii Europene, caruia Uniunea ii acorda o deosebita prioritate pe planul relatiilor sale externe. Conceptul, raspunzand obiectivelor strategice definite in „Strategia Europeana de Securitate“ aprobata de Consiliul Uniunii Europene in decembrie 2003, urmareste sa evite aparitia unor noi linii de separare intre o Europa unita largita la 25 de membri in mai 2004 si 27 de membri la 1 ianuarie 2007 si vecinii acestora, din afara UE. Prin programele si instrumentele de lucru stabilite in cadrul Politicii Europene de Vecinatate, s-a urmarit sa se ofere tarilor vecine o perspectiva clara de cooperare cu UE, in conditii specifice convenite cu fiecare vecin in parte.
Romania, ca nou membru al Uniunii Europene si stat de frontiera al acesteia, este direct interesata in noua componenta de relatii externe a UE, dezvoltata incepand cu anul 2004 si, in primul rand, in ceea ce priveste Republica Moldova si Ucraina, state vecine UE si tarii noastre.
In acest context, Centrul de Studii Strategice al Fundatiei Europene Titulescu a organizat, recent, o ampla dezbatere consacrata Politicii Europene de Vecinatate, cu privire speciala la Republica Moldova si Ucraina, la care au participat ambasadori, politologi, juristi, economisti, universitari, precum si reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si ai ambasadelor celor doua tari de la Bucuresti.
In cadrul dezbaterilor, s-a relevat ca Uniunea Europeana ofera vecinilor sai relatii privilegiate construite pe baza unor angajamente reciproce fata de valorile comune pe care UE si tarile vecine le impartasesc: democratia si drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piata si dezvoltarea durabila. Politica Europeana de Vecinatate depaseste stadiul existent al raporturilor bilaterale si ofera posibilitatea de a se ajunge la relatii politice si integrare economica mult mai profunde. S-a subliniat ca nivelul pe care astfel de raporturi il vor atinge depinde de masura in care valorile comune mentionate sunt intr-adevar impartasite.
Participantii la dezbateri au facut o paralela intre conceptul UE privind Politica Europeana de Vecinatate si relatiile de buna vecinatate, principiu recunoscut al dreptului international. S-a apreciat ca abordarea europeana difera de principiul bunei vecinatati in sensul ca Politica Europeana de Vecinatate este conditionata de impartasirea valorilor comune ale democratiei si respectarii drepturilor omului si nu se aplica in situatia unor state cu sisteme social-politice diferite. De altfel, aceasta distinctie se observa cu claritate in cazul Republicii Belarus, tara care se afla pe lista UE ca putand beneficia de instrumentele puse la dispozitie de Politica Europeana de Vecinatate, dar cu care negocierile pe aceasta tema sunt practic inghetate.
S-a amintit ca Politica Europeana de Vecinatate are aplicabilitate in cazul vecinilor imediati ai UE – terestri sau maritimi – si anume: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Republica Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia si Ucraina.
Desi Federatia Rusa se afla in vecinatatea imediata a granitelor Uniunii Europene, relatiile dintre cele doua parti se desfasoara intr-un alt cadru, special, superior, determinat de existenta unui Parteneriat strategic care acopera patru spatii comune (economic; libertate, securitate si justitie; securitate externa; cercetare, educatie, cultura). In ceea ce priveste tarile din Zona Balcanilor Occidentali si Turcia, aceasta din urma, Croatia si Macedonia au statutul de tari candidate, iar celelalte au acorduri cu UE privind Procesul de Stabilizare si Asociere.
Dintre statele care beneficiaza de Politica Europeana de Vecinatate, Republica Moldova si Ucraina sunt singurele care au vocatia de aderare, in perspectiva, la UE, in functie in primul rand de evolutiile interne politice, economice si sociale. In dezbateri s-a subliniat ca este in interesul strategic ca ambele state sa devina, in viitor, membre ale UE, ceea ce ar face ca Romania sa nu mai ramana o tara de granita a Uniunii Europene. Tocmai de aceea, s-a recomandat ca in strategia post-aderare a Guvernului Romaniei sa se inscrie ca tara noastra va sprijini tendintele de extindere, in continuare, a Uniunii Europene, pentru a include si Republica Moldova si Ucraina. S-a subliniat, totodata, ca exista si multe alte considerente pentru sprijinirea de catre Romania a vocatiei europene a celor doua state vecine.
Instrumentul central al Politicii Europene de vecinatate il constituie Planurile de Actiune negociate si acceptate de UE cu fiecare partener. Aceste Planuri stabilesc programul reformelor politice, economice si sociale din tarile respective, cu prioritati stabilite pe termen scurt si mediu. Planurile de Actiune sunt esalonate pe perioade de 3-5 ani si se refera la dialogul politic si la reforma, cooperarea si dezvoltarea economica si sociala, probleme comerciale si reforma privind reglementarea pietei, cooperarea in materie de justitie si afaceri interne, cooperarea sectoriala, protectia mediului etc., precum si la dimensiunea umana si sociala (contacte intre persoane, societatea civila, educatia, sanatatea publica etc.). UE, la randul sau, ofera – in functie de progresele individuale care se fac pe calea reformelor –, o mai stransa integrare cu programele si retelele europene, o asistenta sporita, ca si facilitarea accesului pe piata europeana. Aplicarea reformelor este sustinuta prin diferite forme de asistenta tehnica si financiara finantata de UE, prin instrumente care si-au dovedit viabilitatea pentru a sustine reforma in tari din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est care au aderat in ultimii ani la Uniunea Europeana, inclusiv in ceea ce priveste monitorizarea aplicarii reformelor preconizate.
Prin Politica Europeana de Vecinatate, UE urmareste sa aiba la frontierele sale tari democratice care impartasesc aceleasi valori si care sa formeze adevarate arcuri de securitate si stabilitate in jurul Uniunii.
Reprezentantii Ambasadelor Republicii Moldova si Ucrainei, felicitand calduros Romania pentru reusita aderarii la UE la 1 ianuarie 2007, au prezentat interesele tarilor lor in utilizarea sanselor pe care le ofera Politica Europeana de Vecinatate si au informat despre stadiul negocierii instrumentelor de cooperare in acest cadru.
In cadrul dezbaterilor, s-a evidentiat ca este in interesul Romaniei sa fie strans asociata cu acest proces de negociere a Planurilor de Actiune cu cele doua tari vecine, ca si cu punerea in aplicare a unora dintre proiectele si programele incluse in aceste Planuri. Potrivit opiniilor exprimate de mai multi specialisti, Romania este bine plasata pentru a aduce in cadrul UE si al Comisiei Europene de la Bruxelles analizele sale privind evolutiile reformelor politice, economice si sociale preconizate in cadrul Planurilor de Actiune pe care le negociaza Republica Moldova si Ucraina.
