Viaţa noastră este întotdeauna presărată de decizii, iar abilitatea de a cântări probabilitatea ca anumite evenimente să aibă loc joacă un rol central în alegerile pe care le facem. Învăţând să estimăm ce eveniment este mai probabil să se întâmple, devenim din ce în ce mai buni în analizarea riscurilor şi a beneficiilor ce ne ghidează acţiunile. Însă care este vârsta la care începem să dezvoltăm aceste abilităţi? Iată care sunt constatările oamenilor de ştiinţă de la Max Planck Institute, conform cbs.mpg.de, preluat de MedLive.ro.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale minţii umane este capacitatea sa de a face generalizări pe baza informaţiilor date. Creierul nostru îndeplineşte această sarcină prin folosirea datelor statistice pe care le culege din mediul înconjurător pentru a ne îndruma acţiunile. Ca adulţi avem o vagă înţelegere despre evenimentele care pot apărea, dar până de curând nu a fost clar care este momentul în care creierul nostru începe să dezvolte şi să pună în practică aceste abilităţi. Oamenii de ştiinţă de la Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences din Leipzig au condus un studiu ce arată că începem să facem astfel de calcule probabilistice în baza informaţiilor pe care le culegem din mediul înconjurător începând de la vârsta de numai şase luni.
Copiii reuşesc încă de la această vârstă să determine, spre exemplu, culoarea pe care o au majoritatea bilelor dintr-o piscină cu bile pentru joacă. „Şase luni este vârsta minimă la care creierul bebeluşilor începe să facă calcule probabilistice în baza informaţiilor colectate din mediul înconjurător. Studiile efectuate anterior pe această temă arată că la vârsta de patru luni aceştia nu îndeplinesc astfel de sarcini şi, prin urmare, creierul lor nu este încă dezvoltat pentru a colecta astfel de informaţii,” declară Ezgi Kayhan, cercetător în neuroştiinţe la Max Plank Institute şi autorul principal al studiului. Pentru a ajunge la aceste constatări, oamenii de ştiinţă au prezentat unui grup de 75 de copii cu vârste cuprinse între şase şi optisprezece luni clipuri video ce reprezentau o maşină umplută cu bile dintre care cele mai multe aveau culoarea albastră, iar restul culoarea galbenă. O secvenţă a filmării arată cum maşina de bile separă bilele albastre într-un container, iar bilele galbene într-altul. În acest context era de 625 de ori mai puţin probabil ca maşina să fi ales bilele galbene în locul celor albastre şi, prin urmare, umplerea containerului cu bile galbene reprezenta un eveniment mai puţin probabil.
În timp ce bebeluşii urmăreau filmările prezentate, neurologii au analizat către care container era îndreptată atenţia celor mici pentru a observa dacă aceştia au capacitatea de a anticipa care este containerul care se va umple de bile.
Pentru a exclude opţiunea ca atenţia celor mici să fie atrasă mai degrabă de culori, oamenii de ştiinţă au reprodus experimentul cu bile de culori verzi şi roşii. „Deşi mai multe studii efectuate până în prezent au investigat dacă sugarii pot evalua probabilităţi, studiul nostru este primul care cercetează dacă nivelul de dificultate al datelor probabilistice poate face o diferenţă,” afirma autorul studiului.
În consecinţă, cercetătorii au dorit să testeze limitele estimărilor făcute de cei mici: sunt copiii sensibili la aceste informaţii atunci când două situaţii au un grad de probabilitate mai greu de distins?
Experimentul a arătat că preferinţele sugarilor s-au schimbat în funcţie de raportul dintre bilele albastre şi cele galbene. Atunci când în situaţia dată există o probabilitate de nouă ori mai mare ca maşina să aleagă bilele albastre în loc de cele galbene, copiii au fost mai dispuşi să privească containerul în care erau scoase bilele de culoare predominantă, cum a fost cazul bilelor de culoare albastră.
„Rezultatele sunt surprinzătoare. Odată cu scăderea raportului dintre cele două culori de bile, complexitatea informaţiilor date a crescut, iar atenţia copiilor a fost concentrată asupra containerului de bile cu care erau mai familiarizaţi – în acest caz fiind bilele albastre. Din studiile anterioare ştim că bebeluşii preferă să privească mai mult obiectele cu care sunt mai familiarizaţi, prin comparaţie cu cele noi sau mai puţin cunoscute,” mai adăugă Kayhan.
Cu toate acestea, studiul arată clar că sugarii au capacitatea să estimeze probabilitatea ca un eveniment să aibă loc, însă abilităţile acestora pot fi limitate de gradul de dificultate al problemelor date sau al informaţiilor pe care le colectează din mediul înconjurător.
