Din ce în ce mai multe cercetări sugerează că circumferinţa taliei este un factor de risc pentru diferite afecţiuni, prin comparaţie cu indexul de grăsime corporală. Motivul principal este grăsimea viscerală ce înconjoară organele interne. Grăsimea viscerală eliberează substanţe chimice în organism, ce pot provoca leziuni oxidative, hipertensiune arterială, un nivel ridicat de colesterol, boli de inimă, diabet, cancer şi chiar demenţă. Cu toate acestea, unele persoane întâmpină dificultăţi mari în a îşi menţine circumferinţa taliei în limitele normale. Iată care sunt cei cinci factori care contribuie la depunerea grăsimii pe abdomen, scrie prevention.com, preluat de Hotnews.ro.
Moştenirile genetice şi forma corpului
O parte din factorii ce determină zona corporală unde se depozitează grăsimea se referă la genetică. Dacă persoanele de sex feminin din familie au corpul în formă de măr, atunci mişcarea fizică şi limitarea aportului de calorii sunt măsurile de precauţie recomandate de specialişti pentru a reuşi menţinerea unei circumferinţe a taliei în limitele normale.
Schimbările hormonale
În perioada premenopauzei, femeile observă adesea o creştere în volum a stratului de grăsime din jurul taliei, declanşat de scăderea nivelului de estrogen din organism, dar şi de încetinirea metabolismului. Soluţia este creşterea masei musculare din zona abdomentului, sunt de părere specialiştii.
Sindromul ovarelor polichistice
Acest sindrom afectează aproximativ 20% dintre femei în perioada cea mai fertilă din viaţă. Acestea au un nivel ridicat de testosteron şi au tendinţa de a lua în greutate în special în zona taliei. În acest caz, vizita la medicul ginecolog este obligatorie.
Lipsa odihnei de calitate pe durata nopţii
O serie de studii efectuate până în prezent arată că un program de odihnă de mai puţin de cinci ore şi mai mult de opt ore de somn pe durata nopţii este asociat cu o creştere a nivelului de grăsime abdominală. „Atunci când nu obţinem odihnă de calitate de care organismul nostru are nevoie, metabolismul încetineşte pentru a conserva nivelul de energie. De cele mai multe ori ajungem să consumăm alimente bogate în grăsimi pentru a compensa lipsa de energie,” declară medicul cardiolog Holly S. Andersen de la New York Presbyterian Hospital’s Heart Institute.
Nivelul de stres
Atunci când suntem în mod constant sub presiune, organismul eliberează mai mult cortizol, un hormon ce declanşează pofta pentru alimentele bogate în grăsimi şi zaharuri. Cortizolul modifică chimia corpului, aşa încât ajungem să ardem mai puţine calorii decât consumăm, iar restul se depozitează în jurul taliei. Pentru a preîntâmpina acest efect, specialiştii recomandă adoptarea programelor terapeutice, precum sunt clasele de yoga, dar şi adoptarea unui program de activitate fizică susţinut.
