Monitorul Oficial a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, respectiv vineri după-amiază, OUG privind modificarea Codului Fiscal, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat că partidul va sesiza Avocatul Poporului pentru a ataca OUG la CCR, adăugând că Victor Ciorbea are obligaţia de a apăra drepturile cetăţenilor români. Totodată, acesta a anunțat că PNL pregătește și o serie de manifestații împotriva acestor modificări fiscale. Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal a fost adoptată săptămâna trecută şi prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, anunță Mediafax. În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările aprobate vizează reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 9 la 3, fiind menţinute: contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator. În al doilea rând, contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator vor trece la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor. ”CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”, precizează Guvernul. În plus, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal. ”Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS) sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS, trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară”, precizează sursa citată. De la plata CAS vor fi exceptate persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii. ”Pensionarii, şomerii, persoanele aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoanele care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, informează Guvernul. Ca noutate, este introdusă „contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori care va fi utlizată pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În plus, impozitul pe venit scade la 16 la 10%, cu excepţia dividendelor care vor fi taxate în continuare la nivelul de 5%. OUG revizuieşte modul în care sunt impozitate microîntreprinderile astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. De asemenea, Guvernul a decis majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează: de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere, de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
PNL anunţă manifestaţii
împotriva „revoluţiei fiscale”
Liderul PNL, Ludovic Orban, a anunţat, la sfârșitul săptămânii trecute, că partidul va pregăti o comisie de organizare a protestelor faţă de ordonanţa care aduce modificări Codul Fiscal, adăugând că e posibilă o astfel de manifestare şi în ziua moţiunii de cenzură. „Vom stabili o comisie de organizare a tuturor acţiunilor de protest pe care le vom face împotriva acestei harababuri fiscale declanşate”, a spus Orban. Liderul PNL a precizat că va discuta astăzi, luni, în şedinţa Biroului Executiv al formaţiunii, despre un calendar al protestelor. Întrebat ce presupune calendarul, Orban a răspuns: „Mi-e greu să vă spun acum. Cu siguranţă vom organiza marşuri, mitinguri, e posibil şi în ziua moţiunii, încă nu am hotărât unde. Asta este o dezbatere. Deja am şi discutat, voi propune o comisie de organizare care să fie responsabilă de coordonarea tuturor acestor acţiuni de protest, dar şi cu alte manifestări care vor fi organizate prin grupuri organizate, indiferent dacă sunt patronate, sindicate sau alte asociaţii profesionale sau alte organizaţii ale societăţii civile”. Totodată, acesta a susţinut că PNL va organiza propriile manifestări, dar că poate exista o coordonare cu sindicatele. „Noi vom organiza propriile noastre manifestări, dar poate exista o coordonare, să arătăm că există o opoziţie puternică în societate faţă de această improvizaţie fiscală care nu are sens, care afectează grav foarte multe categorii de salariați”, a precizat Ludovic Orban. Întrebat dacă s-a gândit la o primă dată pentru un marş de protest, preşedintele PNL a răspuns: „Vă vom prezenta calendarul când îl vom adopta”.
