Jucătorul propulsat spre fotbalul de mare performanţă de „defuncta” Petrolul SA şi „ridicat” câteva etaje mai sus de Astra – Constantin Budescu –pare să fi ajuns, în sfârşit, la maturitatea fotbalistică necesară. Talent are! Şi ce talent! Incredibil chiar, unul dintre puţinii jucători care au şi forţă, ştiu să şi dribleze, au lovirea mingii impecabilă şi o doză de imprevizibil atât de necesară fotbalului mare.
La Cluj, în România – Turcia, scor 2-0, o victorie frumoasă a Naţionalei lui Contra … contra Turciei lui Lucescu, chiar dacă un alt fost petrolist, Gicu Grozav a dat două goluri (Grozav are, clar, ceva „turcesc” în el, pentru că a marcat, din nou, contra Turciei, goluri victoriose – o făcuse şi oficial pe vremea lui Piţurcă şi, culmea, joacă chiar în aceasă ţară), „Budi” a fost vedeta serii! Un stadion întreg „ardelean” i-a scandat numele la schimbarea sa, fanii fiind încântaţi de „sarea şi piperul” pe care jocul acestuia l-au dat primei reprezentative – a jucat, s-a jucat, a driblat, a pasat, a alergat!
Din păcate, nimeni nu s-a făcut „vinovat” că Budescu nu a fost „câştigat” mai devreme pentru Naţionala noastră, că nu a mers la Euro, în Franţa, că nu a bifat meciuri sub comanda lui Daum, într-o campanie ratată, în care exprimarea „stearpă” a României putea fi alta cu jucătorul de 28 de ani, plecat din „ciulinii Bărăganului” spre fotbalul mare, în teren!
