Raspuns partial corect
Un ziarist a declarat, categoric, ca intre subiect si predicat nu se pune virgula.
In genere, nu se pune virgula intre cele doua parti principale de propozitie, care sunt subiectul si predicatul. Insa regula aceasta se aplica numai cand subiectul nu este urmat de vreo precizare suplimentara, de obicei de o apozitie. Cand se ivesc, de asemenea, termeni suplimentari, imediat dupa subiect, atunci virgula este obligatorie. Vom da, in randurile urmatoaee, doua propozitii, care speram sa fie clare pentru fiecare cititor.
1. Stefan cel Mare, domn evlavios, a ctitorit numeroase biserici si manastiri.
2. Marius Popescu, fiul mezin al primarului nostru, a ramas corijent la limba romana.
N-ar fi fost necesar respectivul semn de punctuatie intre subiectele si predicatele din cele doua propozitii dezvoltate, daca aceleasi propozitii ar fi fost redactate astfel:
1. Stefan cel Mare a ctitorit numeroase biserici si manastiri.
2. Marius Popescu a ramas corijent la limba romana.
De ce am scris „corijent”, ci nu „corigent” ?
Una dintre noile norme ortoepico-ortografice adoptate de autorii editiei a II-a a DOOM (din 2005) o constituie scrierea si pronuntarea cu „je”, iar nu cu „ge” a cuvintelor de mai jos, care alcatuiesc aceeasi familie lexicala:
corijent (corijenti, corijenta, corijente); corijenta.
Este o masura bine-venita, avand in vedere ca aproape niciun vorbitor nu spune, nici nu scrie „corigent(corigenti, corigenta, corigente); corigenta”.
Mihai Stere DERDENA
