Theodor BEFFA – fotbalistul din Nevesca (Macedonia) stabilit pe „Valea Prahovei” (I)
Constantin Dumitru-Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă”, despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, prima parte despre un jucător „emblematic”al grupării Venus Bucureşti în perioada interbelică.
Venirea lui Constantin Humis, un talentat fotbalist din Grecia, în anul 1936 şi angajarea sa la gruparea Venus Bucureşti, care a cucerit un nou titlu de campioni ai ţării, a dat loc la felurite comentarii, atât în presa greacă de specialitate cât şi în cea românească. Ziarele timpului anunţau că, pentru a întări echipa condusă de generalul Gabriel Gavrilă Marinescu (vicepreşedinte al Federaţiei Române de Fotbal), alţi doi dintre cei mai cotaţi jucători macedoneni care evoluau în campionatul de fotbal din Grecia erau pe cale să ia drumul spre România: Cleante Vikelide şi Theodor Beffa. Primul activa la „Aris” din Salonic, iar cel de-al doilea, Toda Beffa (după cum îi spuneau prietenii), care evolua la Heraklis din Salonic şi a făcut o bună impresie prin vigoarea sa fizică, având o rară elasticitate şi o foarte mare pasiune pentru fotbal, iar părerea generală a jurnaliştilor de sport ce au scris în acele timpuri fiind: „într-o zi va ajunge un mare jucător”. Acesta evolua cu mare uşurinţă pe două posturi, cel de mijlocaş centru şi mijlocaş stânga, iar în viaţa particulară era secretar al şcolii comerciale române din Salonic, la care unchiul său era director. Dintre cei doi, doar ultimul a ajuns în România, dar numai după ce s-au rezolvat numeroasele probleme privind extrădarea sa. La finalul carierei de jucător şi chiar până la sfârşitul vieţii, a devenit un „veritabil prahovean”, care şi-a legat destinul de multe performanţe obţinute cu echipele la care a evoluat atât ca jucător, cât şi ca antrenor. Theodor Beffa s-a născut în anul 1912, în comuna Nevesca, din Macedonia. Pasiunea sa pentru „sportul rege” a apărut încă de pe maidanele din comună, iar fotbalul adevărat l-a început în anul 1925, făcând parte din echipa Şcolii Comerciale din Salonic. A mai evoluat doi ani la Machedonikos, iar din vara anului 1931 s-a transferat la gruparea Heraklis Salonic. O altă mare problemă, ivită chiar înainte de transferul său în România, a fost şi chestiunea serviciului militar. Beffa urma să fie recrutat în primăvara anului 1937, dar s-a rezolvat cu ajutorul unei sume de bani (considerabilă pentru acele vremuri), care a fost oferită de avocatul Alexandru Eladescu, unul din conducătorii de frunte din cadrul clubului Venus Bucureşti. În Grecia, legea din acele timpuri prevedea că: „Acei cari nu vor să facă armata” nu o pot răscumpăra. Legea respectivă crează numai două categorii speciale: a) Unicul fiu la mamă văduvă şi… b) Fiul unei mame văduve cu alţi patru fraţi mai mici. Aceştia fac patru luni serviciu militar sau îl răscumpără, conform legii. Theodor Beffa făcea parte din ultima categorie şi, astfel, „pasul” spre marea performanţă s-a produs în primăvara anului 1937, odată cu transferul în România, unde chiar în primul an de activitate a cucerit – cu formaţia Venus Bucureşti titlul de campion a ţării. Debutul său pe prima scenă a fotbalului românesc a avut loc la data de
23 mai 1937, în partida AMEFA Arad – Venus Bucureşti 1-1. După trei sezoane competiţionale în care a evoluat la cel mai înalt nivel şi a cucerit două titluri de campion al ţării şi unul de vicecampion, s-a transferat, în vara anului 1939, la formaţia Sportul Studenţesc Bucureşti. După un sezon competiţional (1941-1942) petrecut la formaţia câmpineană Principesa Ileana, revine la gruparea Venus, unde a activat timp de şase ani consecutivi pentru formaţia „negrilor” bucureşteni. Cariera de jucător şi-a încheiat-o la Astra Română Poiana Câmpina, în anul 1949, aflându-se în postura de antrenor-jucător, cu care a cucerit titlul de campion al Districtului Ploieşti. Pe prima scenă a fotbalului românesc a evoluat într-un număr total de 45 de partide, în care a marcat de trei ori, bifând chiar şi o prezenţă cu Venus Bucureşti în Cupa Europei Centrale în anul 1937.
(Va urma)
