Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a iniţiat un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor ţării şi care fac parte din comunităţile româneşti din afara României să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea demografiei. „În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească şi cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, în documentul citat se precizează că actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni. În opinia iniţiatorului, „alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română conform prezentului proiect de lege va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”. Potrivit textului legislativ, „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă cameră sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.
