Fiecare an petrecut în educaţie adaugă, în medie, 11 luni de viaţă, iar pentru fiecare kilogram de greutate în exces pierdut câştigăm două luni de viaţă şi şapte ani pentru fiecare pachet de ţigări la care renunţăm să îl fumăm. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburg au ajuns la aceste constatări după ce au analizat codul genetic a 600 de mii de oameni pentru a găsi noi modalităţi de a ne extinde durata vieţii. Concluziile cercetătorilor au fost publicate recent în jurnalul de specialitate „Nature Communications”, scrie bbc.com, preluat de MedLive.ro. Dacă o persoană obişnuieşte să fumeze, să consume alcool, abandonează studiile şi suferă de obezitate este foarte greu să identificăm impactul acestor comportamente nesănătoase asupra speranţei de viaţă, sunt de părere cercetătorii. În schimb, oamenii de ştiinţă au apelat la un experiment natural. Fiecare persoană poarta mutaţii în ADN-ul lor, ce le dictează într-o oarecare măsură comportamentul: poftă de mâncare, predispoziţia de a lua în greutate, şi aşa mai departe, indiferent de stilul de viaţă pe care îl duc. „Am apelat la această metodă întrucât nu ridică probleme de analiză. Putem identifica, în mod izolat, efectul greutăţii în exces asupra speranţei de viaţă,” a declarat Dr. Peret Joshi, cercetător în cadrul Usher Institute of Population Health Sciences and Informatics din Endiburgh.
Seturi similare de analize au fost realizate pe tema educaţiei şi consumul de tutun sau alcool pentru a observa cum aceste practici nesănătoase ne pot afecta speranţa de viaţă. Iată care sunt mutaţiile specifice ale ADN-ului uman ce influenţează speranţa de viaţă: anumite mutaţii ce au loc la nivel genetic şi sunt implicate în administrarea sistemului imunitar ar putea adăuga şapte luni speranţei de viaţă; persoanele care au o mutaţie ce creşte nivelul colesterolului rău în organism pierd, în medie, opt luni de viaţă o mutaţie genetică asociată cu demenţa este capabilă să reducă speranţa de viaţă cu 11 luni iar o mutaţie asociată cu înclinaţia către consumul de tutun poate reduce viaţa cu minim cinci luni. „Aceste constatări sunt numai vârful aisbergului,” este de părere Dr. Joshi.
Aproximativ 20% din variaţia duratei de viaţa poate fi moştenită, iar 1% dintre mutaţii nu sunt încă descoperite de către cercetători. Cu toate acestea, în timp ce genetica are cel mai mare impact asupra speranţei de viaţă, alegerile pe care le facem zi de zi ne pot influenţa în mod semnificativ durata vieţii. „Sperăm să descoperim noi gene ce determină speranţa de viaţă pentru a oferi noi informaţii despre modul în care îmbătrânim şi a dezvolta noi intervenţii terapeutice capabile să încetinească acest proces,” adaugă autorul principal al studiului. Există unele mutaţii genetice asupra cărora nu putem interveni, cum este gena lui Huntington. În acest caz impactul asupra duratei vieţii este devastator, iar persoanele care suferă de această afecţiune îşi pierd viaţa înainte să împlinească 30 de ani.
