A.M.
Prahova este un județ îmbătrânit, cu tot mai puține familii care sărbătoresc venirea pe lume a nou născuților. O reconfirmă cele mai recente statistici realizate de Direcția Județeană de Statistică, prezentate ieri de conducerea instituției în cadrul ședinței Colegiului Prefectural. Concret, la 1 ianuarie 2017 trăiau în județ 804.158 de locuitori, cu 34.327 mai puțini decât la 1 ianuarie 2008 ! O scădere mai accentuată a populației a avut loc în mediul urban, de unde au dispărut nu mai puțin de 23.506 locuitori în ultimul deceniu. Statisticile arată că în anul 2016 s-au născut în Prahova doar 6.361 de copii, cu 16% mai puțini față de anul 2007. Rata natalității a scăzut, în consecință, ajungând la 7,9 născuți vii la 1.000 de locuitori în 2016, iar rata de fertilitate a înregistrat același trend– de la 35,4 născuți vii la 1000 de femei în 2007 s-a ajuns anul trecut la 32 de născuți vii la 1000 de femei. Fenomenul reprezintă o consecință a faptului că foarte multe femei amână decizia de a avea un copil, preocupate să-și construiască mai întâi o carieră și să aibă o situație financiară stabilă. Fenomenul de îmbătrânire a populației început acum câteva decenii s-a păstrat la nivelul Prahovei, datele statistice relevând faptul că ponderea persoanelor tinere a scăzut cu 8,1% din 2007 și până în 2016, iar cea a persoanelor de 65 de ani și mai în vârstă a crescut cu 5, 7 %. Pe de o parte, acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că s-au născut tot mai puțini copii, iar pe de altă parte acesta a fost un efect al creșterii speranței de viață în perioada 2007‐ 2016 cu 2,66 ani, ajungând la 75,80 ani. În județ există diferențe considerabile între sexe în această privință: în 2016, speranța de viață la naştere a femeilor a fost de 79,34 ani, iar a bărbaților de numai 72,3 ani. Declinul demografic din județ înregistrat în perioada 2007-2016 a produs dezechilibre și la nivelul populației școlare. În 2016, populația școlară era de 173.726 de persoane (la toate ciclurile de învățământ), în scădere cu 12, 9 % comparativ cu anul 2007. Numărul de studenți a înregistrat cea mai mare scădere – cu 27,8 %, dar și în creșe și grădinițe au rămas multe locuri goale, numărul copiilor scăzând cu 18, 4%. În școli, existau cu 10, 4% mai puțini elevi anul trecut, față de anul 2007. Ca o consecință a acestui fenomen, și numărul cadrelor didactice s-a redus cu 15,4% în perioada amintită. Mortalitatea a fost destul de ridicată, în ultimul deceniu, numărul deceselor ajungând în anul 2016 la 10.417 (cu 8,4 % mai multe decât în anul 2007). Rata mortalității a fost de 12,9 decese la 1000 de locuitori, în creștere cu 9,4 % față de 2007. Numărul deceselor înregistrate în rândul bărbaților a fost mult mai mare decât cel înregistrat în rândul femeilor, la aproape toate grupele de vârstă, cu excepția persoanelor de peste 75 de ani. O analiză pe medii de rezidență reflectă o mortalitate mai ridicatã în mediul rural decât în mediul urban. Decesele înregistrate în anul 2016 au avut, ca principalã cauzã, la fel ca în anii trecuți, bolile aparatului circulator (57,6%), urmate de tumori (19,0%), bolile aparatului respirator și bolile aparatului digestiv (6,4%). Comparativ cu anul 2007 decesele cauzate de bolile aparatului circulator au scăzut în 2016 cu 2,3%, în schimb a crescut numărul deceselor cauzate de tumori cu 23,3%. Statisticienii au și o veste bună : rata mortalității infantile în Prahova a scăzut de la 9,2 decese sub 1 an la 1 000 de născuți‐vii în anul 2007 la 4,7 decese la 1 000 de născuți‐vii în anul 2016.
