Boala capetelor umflate “explodeaza“ la inceputul anului
Trichineloza este o boala parazitara, determinata de Trichinella spiralis. Parazitul este introdus in tractul digestiv uman sub forma de larva inchistata in muschii unor animale, in special ai porcului. Raspunsul imun al gazdei joaca un rol important in limitarea infectiei. Gravitatea bolii depinde de numarul larvelor ingerate si de eventuala stare de imunitate a organismului. In general, dupa una-doua zile de la consumul carnii, boala debuteaza cu tulburari intestinale: senzatie de greata, dureri abdominale difuze, voma si mai ales diaree abundenta. De cele mai multe ori, aceste manifestari sunt neglijate de bolnav si etichetate drept indigestie sau diaree banala, mai ales ca cedeaza spontan dupa una-doua zile. Edemele sunt considerate primul semn clinic al bolii, acestea fiind prezente in 80% din cazuri. Semnele sunt localizate mai ales la nivelul fetei si sunt de culoare alba, moi, nedureroase, de aici si denumirea de “boala capetelor umflate” asociata trichinelozei. Debutul clinic aparent al bolii mai apare cu febra care poate creste pana la 40 grade Celsius, dureri in masele musculare (care sunt tumefiate si in stare de tensiune dureroasa ca in infectia gripala), insotite de senzatie de astenie si dificultati la mers.
Faza de inchistare a larvelor incepe in saptamana a treia, cand febra scade, insa manifestarile alergice persista mai mult timp. Exista si forme grave de boala, in momentul in care larvele invadeaza plamanul, cordul sau sistemul nervos central. Manifestarile respiratorii cuprind disfonie, tuse, raluri bronsice, iar in unele stadii poate aparea edemul pulmonar cu prognostic foarte sever. Manifestarile cardiovasculare sunt foarte frecvente in cazurile grave de boala. Dintre acestea, ca frecventa, miocardita trichinelozica se afla pe primul loc.
Mortalitatea atinge un procent de 2% din cazurile simptomatice, cauzele obisnuite ale mortii sunt miocardita interstitiala (larvele nu se inchisteaza in miocard), encefalita sau pneumonia. Diagnosticul trichinelozei se obtine dintr-o combinatie de informatii privind recentul consum de carne neprelucrata termic, urmat de aparitia simptomelor caracteristice, fiind confirmat ulterior de examene de laborator. Cei mai infectati sunt muschii diafragmului, laringelui, limbii, apoi intercostalii, masterii, bicepsii, deltoizii si gastrocnemienii. Larvele recent inchistate nu sunt vizibile cu ochiul liber, insa, cele calcificate apar ca niste granule fine opace.
Din cauza polimorfismului sau clinic si in conditiile aparitiei unor cazuri lipsite de un anumit context epidemiologic, trichineloza devine o boala in care diagnosticul diferential trebuie sa se faca cu un numar foarte mare de boli. Dintre acestea cele mai frecvente sunt: gripa, meningita, septicemia, febra tifoida, leucozele, bolile intestinale, polinevrita, dermatomiozita, polimiozita.
Cu toate avertismentele privind obligativitatea efectuarii examenului trichineloscopic foarte multi continua sa o ignore. Inca din a doua parte a lunii decembrie, au fost spitalizate numeroase persoane diagnosticate cu trichineloza, situatia continuand si dupa perioada sarbatorilor.
