Mai multe căsătorii, dar şi mai multe divorţuri şi decese
În luna august 2017 s-a înregistrat naşterea a 20.112 copii, cu 2.502 mai mulţi copii decât în luna iulie 2017, au transmis ieri reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică. În total, în primele 8 luni din acest an s-au născut 124.895 de copii, cu peste 65.000 mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte , peste 6 ani, sistemul educaţional va trebui să se corecteze pentru a se adapta unui număr mult mai mic decât cel din prezent.
Asistăm de ani buni la un spor natural negativ care, alături de migraţie, a dus la scăderea populaţiei cu aproape un milion de locuitori în perioada 1992-2016. Pe scurt, un număr redus al nou-născuţilor aduce pe termen scurt contracţia pieţei serviciilor pentru acest segment de populaţie (medici pediatri, consumul de alimente/medicamente pentru sugari), pe termen mediu reducerea populaţiei şcolare (cu impact asupra numărului de educatori şi profesori), iar pe termen mediu şi lung, o reducere a forţei de muncă şi o presiune pe bugetele de pensii, putând duce în final la creşteri de taxe.
Tendinţele demografice negative vin în contextul în care persoanele născute după 1990 încep să intre pe piaţa muncii, acestea având un apetit mult mai consistent pentru emigrare decât generaţiile anterioare.Cu alte cuvinte, vom asista la reducerea numărului persoanelor de pe piaţa forţei de muncă, mai ales că aceia născuţi în perioada 1950 – 1960 încep să iasă la pensie. Asta înseamnă şi o reducere a numărului de persoane care plătesc taxe, cu toate consecinţele care vin de aici.
Iată câteva detalii despre natalitatea din România, prezentate de HotNews.ro. Cea mai ridicată vârstă medie a mamei la naştere se înregistrează în Bucureşti (30.9 ani), iar cea mai mică în Giurgiu (26.3 ani). Înainte de 1989, vârsta medie a mamei la naştere era în Bucureşti de 26 de ani. Cei mai mult copii se nasc în lunile iulie şi august. În anul 2016, ponderea născuţilor-vii cu mame în vârstă de 30 de ani şi peste a fost de circa 40%, continuând tendinţa crescătoare din anii anteriori. Jumătate (52,7%) din numărul total al nou-născuţilor au mame salariate şi mai mult de un sugar din trei are mamă casnică. Fertilitatea feminină a fost cuprinsă în anul 2016 între 43,5 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Ilfov şi 26,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Vâlcea. Rate scăzute ale fertilităţii (sub 30 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în judeţele Brăila, Caraş-Severin, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Olt, şi Tulcea. La nivel european, ţările cu cea mai mare rată a natalităţii sunt Irlanda şi Franţa cu 14,0 respectiv 12,0 născuţi-vii la 1000 locuitori. Rata natalităţii din România (10,0 născuţi-vii la 1000 locuitori), se situează la acelaşi nivel cu media europeană (10,0 născuţi-vii la 1000 locuitori), fiind similară cu cea din Malta şi Slovenia şi apropiată de cea a ţărilor vecine (Ungaria şi Bulgaria cu 9,4 respectiv 9,2 născuţi-vii la 1000 locuitori). Ţările europene cu cea mai mică rată a natalităţii sunt Grecia (8,5 născuţi-vii la 1000 locuitori), Portugalia (8,3 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Italia (8,0 născuţi-vii la 1000 locuitori). Două treimi dintre copiii născuţi în anul 2016 au tatăl salariat şi doar unul din doi au ambii părinţi salariaţi. În mediul rural, doar 28,8% au ambii părinţi salariaţi. Potrivit INS, numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna august 2017 a fost 20.455, cu 886 mai multe decât în luna iulie 2017, dar sporul natural a rămas negativ în luna august 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 343 de persoane.
În luna august 2017, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 23.617 căsătorii, cu 2825 mai multe decât în luna iulie 2017. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2.563, cu 411 mai multe decât în luna iulie 2017.
