Ana M.
Ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare arhitecturală a Bisericii Mari a Mănăstirii Zamfira din județul Prahova și restaurarea picturii murale, executate a fresco de Nicolae Grigorescu”. Pentru această investiție vor fi cheltuiți aproape 20 de milioane de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Proiectul, care va fi realizat în 45 de luni, vizează consolidarea Bisericii cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Nifon”, monument istoric de clasă A (de valoare națională și internațională), ce face parte din Așezământul monahal Zamfira și punerea în valoare a acestuia, ceea ce va duce la impulsionarea dezvoltării comunei Lipănești și la creșterea numărului de turiști în zonă. Așezământul monahal Zamfira este situat în lunca din stânga râului Teleajen, pe șoseaua paralelă cu Drumul Național 1A, la aproximativ 15 km de Ploiești și a fost ctitorit de arhimandritul Eftimie, stareț al Mănăstirii Ghighiu, la jumătatea secolului al XIX-lea. Complexul monahal cuprinde două biserici: biserica veche, numită și „biserica mică”, situată în cimitir și „biserica mare”, situată chiar în incintă. Biserica Zamfira este prima biserică pictată în întregime de Nicolae Grigorescu, pictorul având atunci vârsta de 18 ani. Mai mult, pictura este singura executată în „frescă” de marele artist, care a fost ajutat atunci și de fratele său, Gheorghe Grigorescu. În 2015, reprezentanții Muzeului Județean de Artă „Ion Ionescu – Quintus” au făcut un apel către toți factorii responsabili (guvernamentali, administrativi, ecleziastici etc.) pentru salvarea Mănăstirii Zamfira, ajunsă în stare avansată de degradare. “Infiltrațiile din zona turlei au condus la afectarea unei părți a picturii datorate celui mai mare pictor român, punând în pericol întreaga construcție. În interiorul bisericii, o zonă circulară de aproape doi metri înălțime este măcinată de atacul agresiv al igrasiei, care se întinde cu repeziciune. De asemenea, superba catapeteasmă pictată de Nicolae Grigorescu s-a degradat la rândul ei, necesitând ample lucrări de restaurare”, precizau, la vremea respectivă, reprezentanții Muzeului de Artă.
Ministrul Rovana Plumb a semnat recent și contractul de finanțare pentru proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota, din județul Suceava”, în valoare totală de aproape 22,7 milioane de lei. Lucrările se vor derula timp de trei ani. Mănăstirea Probota este construită în anul 1530, în satul Probota din județul Suceava, de către domnitorul Petru Rareș. În perioada 1522-1667, mănăstirea a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ale altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. În anul 2015 a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.
