Violeta Stoica
Mirajul apariției unui drum de mare viteză care să lege Capitala de Brașov și care să traverseze munții a planat deasupra României de peste un deceniu. Deocamdată, din acest proiect a fost realizat (dar fără bucata de început dinspre București) doar tronsonul care face legătura dintre Capitală și Ploiești. Subiectul autostrăzii București-Brașov, care ar fi trebuit să existe deja integral, nu numai pe hârtie, a fost în ultimii ani doar despre Comarnic-Brașov. Din nefericire, așa cum îi stă bine românului, nici măcar nu au fost demarate lucrările pe acest sector extrem de dificil care ar trebui să străbată Valea Prahovei.
Actualul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a avut la finalul săptămânii trecute o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale prahovene și din județul Brașov, privind proiectul mult-contestat și mult-așteptat al construirii în cele din urmă a autostrăzii București-Brașov, adică a celei mai mari părți a acesteia, respectiv de la Ploiești la Brașov.
Probabil prima întâlnire de o asemenea amploare referitoare la proiectul autostrăzii București-Brașov a avut loc vineri, la Ministerul Transporturilor. Ministrul Răzvan Cuc, directorul general al CNAIR – Ștefan Ioniță, deputatul de Prahova Rodica Paraschiv (fost prefect al județului și inginer constructor specializat în infrastructura rutieră), președintele Consiliului Județean Prahova – Bogdan Toader, primarul Ploieștiului – Adrian Dobre și edili ai localităților care se află pe traseul autostrăzii București-Brașov (mai bine spus pe sectorul Ploiești-Brașov) s-au așezat la aceeași masă pentru a discuta despre resuscitarea proiectului privind crearea legăturii rutiere de viteză dintre Capitală și Brașov.
De altfel, așa cum a precizat, recent, și premierul Mihai Tudose, pentru tot traseul autostrăzii București-Brașov există studiul de fezabilitate elaborat în anul 2006, precum și un acord de mediu care a fost elaborat un an mai târziu, respectiv în 2007. Practic, folosirea acestor documentații ar scurta din start perioada în care ar putea să fie resuscitat acest proiect de construire a autostrăzii București-Brașov.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le-a adus la cunoștință reprezentanților autorităților locale din județele Prahova și Brașov că, la mijlocul săptămânii trecute, a avut deja o primă întâlnire cu reprezentanții Băncii Mondiale (de la care s-a solicitat sprijin pentru proiect). “Așa cum bine știți, decizia la nivel guvernamental este să construim Autostrada București–
Brașov cu sprijinul Băncii Mondiale. Putem spune că acest proiect se numără printre prioritățile absolute de infrastructură rutieră, așa că insist să îl tratați și dumneavoastră cu cea mai mare seriozitate”, a precizat ministrul Cuc la întâlnirea cu autoritățile prahovene și brașovene. Acesta a solicitat sprijinul autorităților locale din zonele tranzitate de viitoarea autostradă București-Brașov: ”Primăriile ale căror teritorii administrative vor fi tranzitate de această autostradă trebuie să fie capabile să pună la dispoziție toate planurile parcelare actualizate. Ideal ar fi ca toți proprietarii din aceste zone sa aibă definitivate planurile cadastrale, iar acolo unde acestea nu există, mizăm pe implicarea primăriilor. Ținând cont de experiența pe care o avem cu alte proiecte, vă pot spune că un punct fierbinte este cel al Autorizațiilor de construire, acordate de primării pe coridorul (n.n. de expropriere) rezervat. În mod normal, un astfel de Coridor, odată rezervat, nu ar mai trebui grevat de nicio altă construcție, edificată după finalizarea studiului de fezabilitate”.
Ministrul Transporturilor a cerut și CNAIR SA să ia toate măsurile pentru buna derulare a acestui proiect și a atras atenția că așteaptă o implicare permanentă a specialiștilor de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere: “Sunt decis să supraveghez personal și permanent evoluția proiectului și le-am spus și celor de la CNAIR că autostrada Ploiești-Brașov este la fel de importantă ca Sibiu-Pitești. Ca atare, am nevoie de implicarea lor 24 de ore din 24, la fel cum am nevoie de tot suportul primarilor din zona pe unde va trece autostrada”.
Prezent la întâlnirea de la sediul Ministerului Transporturilor, președintele CJ Prahova, Bogdan Toader, a arătat că va acorda tot sprijinul pentru întocmirea documentațiilor necesare exproprierii terenului afectat și de întregul suport pentru implementarea acestui proiect.
Pe de altă parte, la întâlnirea respectivă s-a discutat și despre acea variantă care ar putea să apară înainte de autostrada prin munți – drumul de legătură dintre Câmpina și Brașov, prin Valea Doftanei-Săcele.
CNAIR a solicitat detalii despre imobilele aflate pe coridorul de expropriere
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – prin direcțiile care se ocupă de exproprieri și studii – a transmis solicitări către toate primăriile care se află pe traseul autostrăzii Comarnic-Brașov referitoare la imobilele de pe coridorul de expropriere. “Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, în calitate de reprezentant al Statului Român, în materie de exproprieri, are în vedere demararea procedurilor de expropriere a imobilelor afectate de obiectivul de investiții autostrada București-Brașov, tronsonul Comarnic-Brașov”, arată CNAIR în adresele transmise autorităților locale. Prin acest document, reprezentanții companiei respective le solicită să comunice stadiul întocmirii de către OCPI a planurilor parcelare, precum și dacă au fost emise autorizații de construire pe culoarul rezervat realizării obiectivului de investiții, dar și dacă a fost finalizată punerea în aplicare a legilor fondului funciar.
