Ana Maxim
Cele mai recente statistici referitoare la tinerii din România sunt îngrijorătoare : 25% dintre ei nu muncesc și nici nu studiază, trăind din banii părinților. Sub pretextul că salariile sunt prea mici în domeniile în care, teoretic, ar putea să se angajeze, noua generație preferă să taie frunză la câini decât să facă un efort de a se integra pe piața muncii. Angajatorii privesc cu îngrijorare fenomenul, în contextul în care au nevoie de oameni cât mai bine pregătiți – fie că este vorba despre absolvenți de facultăți, licee sau școli profesionale, iar specialiștii în resurse umane avertizează că numărul tinerilor fără nicio preocupare ar putea crește. Atitudinea absolvenților este reclamată adesea de angajatori, uluiți de ceea ce văd la interviurile de angajare: unii tineri vor din start salarii nejustificat de mari, alții dovedesc că nu sunt bine pregătiți, se declară mirați de felul cum arată fișa postului respectiv, considerând că ar avea prea multe responsabilități, fac greșeli gramaticale sau vin în ținute nepotrivite, ceea ce înseamnă că nu iau în serios viitorul job și compania respectivă. Este greu de spus a cui este vina. Pe de o parte, școlile și universitățile pun prea puțin accent pe activitățile de orientare profesională, pe de altă parte, probabil că are încă un impact puternic mediatizarea excesivă a unor vedete de carton care nu muncesc cu adevărat, dar trăiesc bine din apariții la evenimente și la emisiuni de scandal. Pe lângă toate astea, este clar că în cazul tinerilor care nu vor să facă nimic, undeva – la școală, în familie, în cercul de prieteni – s-a vorbit prea puțin despre ceea ce înseamnă să muncești și să construiești un viitor. Este posibil ca atitudinea aceasta să fie o reacție la ceea ce au văzut la părinții lor: faptul că aceștia au muncit foarte mult și nu au avut mult timp pentru viața personală, poate au renunțat la unele visuri, optând să facă mai multe sacrificii pentru copii. Noua generație se pare că vrea o viață ușoară și să nu își bată capul cu planuri pe termen lung. O atitudine păguboasă, însă, și pentru ea și pentru societate în general. Viitorul unei societăți în care 25% dintre tineri nu vor să muncească, să-și asume responsabilități, să dea piept cu greutățile unei vieți de adult nu va fi unul fericit. Pentru cei care vor ieși la pensie în următorii ani sau în următoarele decenii, acesta se anunță chiar îngrijorător. Sociologii avertizează de mult timp asupra accentuării îmbătrânirii demografice, vârsta medie a populaţiei din România crescând cu 6-7 ani în decurs de 27 ani ! În condițiile în care populația îmbătrânește, crește numărul celor care nu vor să facă nimic și al celor care preferă să muncească peste hotare, va fi tot mai greu pentru statul român să acorde pensii decente. Speranța este ca acesta să găsească soluțiile financiare, astfel încât populația care în prezent muncește să poată avea parte de bătrâneți liniștite. Ar fi bine însă ca și generația foarte tânără să-și revizuiască sistemul de valori și să se trezească la realitate !
