Magneziul ajută la buna funcţionare a inimii, menţine sistemul imunitar şi sprijină sistemul muscular. De asemenea, reduce durerea cronică, oboseala şi insomnia şi oferă protecţie împotriva bolilor asociate cu înaintarea în vârstă şi cu un nivel ridicat de stres.
Înainte de a începe să luăm suplimente alimentare pe bază de magneziu, este recomandat să ne informăm asupra diferenţei dintre aportul neadecvat de magneziu şi deficienţa de magneziu, precum şi asupra alimentelor bogate în magneziu pentru a le include în dieta zilnică. Iată care sunt acestea, conform health.com., preluat de MedLive.
Semnele deficienţei de magneziu includ greaţă, vărsături, oboseală şi pierderea poftei de mâncare, dar este bine de ştiut că astfel de cazuri sunt foarte rar întâlnite. Cu toate acestea, persoanele care suferă de diabet zaharat de tip II, hipertensiune arterială sau afecţiuni digestive – precum boala Crohn sau boala celiacă – precum şi cele care iau medicamente pentru arsuri stomacale sau osteoporoză sunt la mare risc de a avea deficit de magneziu. Aproximativ 60% din magneziul aflat în organism se regăseşte în oase, restul fiind aflat în ţesuturile organismului şi numai aproximativ 1% se regăseşte în sânge.
Doza zilnică recomandată pentru bărbaţi este de 400 mg, în timp ce doza recomandată pentru femei este de 310 mg pe zi. Aceste doze cresc până la 420 mg şi 320 mg după vârsta de 30 de ani.
În timp ce mulţi dintre noi suferă de deficit de magneziu, alţii ar putea avea prea mult, iar alţii ar putea suferi de un aport neadecvat, aşa încât, cu excepţia cazurilor în care medicii recomandă suplimente de magneziu, deficitul poate fi corectat prin următoarele alimente, câtă vreme le introducem în dieta noastră zilnică, în cantităţile potrivite.
Migdalele. Conţinut de magneziu: 105 mg la un sfert de cană. Printre alte beneficii pe care consumul de migdale le are pentru întregul organism, migdalele sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care ajută sistemul imunitar şi menţine sănătatea vizuală. De asemenea, migdalele ne ajută în curele de slăbire şi ne menţine inima sănătoasă datorită aportului de omega – 3.
Seminţele de susan. Conţinut de magneziu: 101 mg la 30 mg de seminţe. Printre alte beneficii ce seminţele de susan le au pentru sănătatea organismului, acestea au un aport de zinc, ajută la producerea de testosteron şi sunt o sursă bună de fier şi vitamina B 6.
Seminţele de floarea-soarelui. Conţinut de magneziu: 128 mg la un sfert de cană. Printre alte beneficii, enumerăm: aportul de calciu şi de grăsimi polinesaturate ce ajută la reducerea nivelului de colesterol rău pentru organism.
Bananele. Conţinut de magneziu: 33 mg la o banană medie. Alte beneficii: atunci când bananele sunt mai puţin coapte, acestea sunt o sursă bună de amidon, un carbohidrat care stimulează metabolismul. De asemenea, bananele oferă o doză bună de potasiu, ce ajută la scăderea tensiunii arteriale în mod natural.
Seminţele caju. Conţinut de magneziu: 89 mg la un sfert de ceaşcă. Alte beneficii: caju asigură 10% din porţia necesară de fier şi sunt o bună sursă de acid folic şi vitamina K.
BrânzA tofu. Conţinut de magneziu: 89 mg la un sfert de ceaşcă. Alte beneficii: această sursă de proteine din soia ne oferă 43% din doza zilnică de calciu şi fier, necesare organismului pentru a produce hemoglobină – proteină care ajută celulele roşii să furnizeze oxigen întregului organism.
Seminţele de dovleac. Conţinut de magneziu: 74 mg la 30 mg de seminţe. Alte beneficii: sunt o sursă bună de fibre şi conţin grăsimi monosaturate care menţin sănătatea inimii.
