În zilele noastre nu mai este o noutate faptul că soarele dăunează sănătăţii pielii noastre, cauzând apariţia ridurilor, a petelor solare şi expunându-ne celui mai mare pericol – cancerul de piele. Recunoaşterea riscurilor generate de razele UV a motivat oamenii de ştiinţă pentru a studia ce se întâmplă la nivel celular atunci când ne expunem pe durată îndelungată razelor ultraviolete, pentru a dezvolta noi metode de protecţie solară. Iată cum funcţionează cremele ce oferă protecţie solară, conform cnn.com, preluat de MedLive.ro. Lumina solară este compusă din particule de energie numite fotoni. Fotonii de lumină ultravioletă sunt cei care provoacă leziuni la nivelul pielii, iar aceştia se împart în două categorii UVA, cu lungimi de undă de la 320 la 400 nanometri şi UVB cu lungimi de undă de la 280 la 32 nanometri. Pielea noastră este compusă din molecule perfect structurate pentru a absorbi energia fotonilor, inclusiv a razelor UVA şi UVB, ceea ce generează excitaţie la nivelul celulelor pielii. Pentru a elibera nivelul de energie absorbită, aceste molecule suferă reacţii chimice, ceea ce la nivelul pielii se traduce prin modificări biologice. Unele efecte ale acestui proces sunt considerate a fi adaptări utile ale pielii la context, deşi le recunoaştem ca forme de deteriorare a pielii. În acest sens, bronzul se datorează pigmentării suplimentare indusă de razele UVA. Expunerea la soare afectează şi reţeaua naturală antioxindantă a pielii, care dezactivează speciile reactive de oxigen, deosebit de distructive, precum şi radicalii liberi, care pot provoca leziuni la nivel celular şi cauza stresului oxidativ la nivelul pielii. De asemenea, razele UVA pătrund mai adânc în piele prin comparaţie cu razele UVB, distrugând o proteină structurală a pielii numită colagen. Pe măsură ce colagenul se deteriorează, pielea îşi pierde elasticitatea şi netezimea şi apar ridurile. În timp ce razele UVA sunt responsabile pentru multe dintre semnele vizibile de îmbătrânire a pielii, lumina UVB este considerată sursa primară de arsuri solare. ADN-ul nostru poate absorbi ambele tipuri de raze ultraviolete provocând mutaţii care pot duce la apariţia carcinomului bazocelular şi a carcinomului cu celule scuamoase, precum şi a cancerului de piele sau melanomului. Stresul oxidativ poate supraîncarca reţeaua de antioxidanţi naturală a pielii provocând leziuni celulare, formând mutaţii la nivelul producţiei de colagen, ce duc la apariţia ridurilor. Rezultatul final al tuturor acestor fotoreacţii sunt leziunile solare de la nivelul pielii ce se agravează cu trecerea timpului, mai ales în cazurile în care expunerea la soare este repetată. Aceste reacţii au loc la toate tipurile de ten, indiferent de cantitatea de melanină pe care organismul nostru o produce, iar rezultatele sunt întotdeauna vizibile.
Cum funcţionează cremele de protecţie solară
Vestea bună, desigur, este că riscul apariţiei cancerului de piele şi semnele de îmbătrânire datorate expunerii la soare pot fi minimalizate prin prevenirea supraexpunerii la radiaţiile UV. Este vorba, în principal, despre utilizarea cremelor de protecţie solară. Cremele de protecţie solară folosesc filtre UV – molecule concepute special pentru a ajuta la reducerea cantităţii de raze UV care ajung pe suprafaţa pielii. Astfel că aceste creme acţionează ca o barieră protectoare ce fie absoarbe, fie reflectă fotonii UV înainte ca aceştia să fie absorbiţi de ADN-ul nostru. Cremele de protecţie solară sunt diferenţiate şi prin factorul de protecţie (SPF – sun protection factor) ce reprezintă durata în urma căreia ar avea loc procesul de ardere a pielii şi timpul de acţiune împotriva razelor UVB. Spre exemplu, dacă numai 10 minute de expunere la soare produce arsuri la nivelul pielii, atunci o cremă cu protecţie solară 30 furnizează protecţie de 10 ori mai mare decât durata suficientă pentru ca soarele să provoace leziuni, adică 300 de minute de protecţie înainte ca razele solare să producă arsuri la nivelul pielii. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că eficienţa protecţiei solare scade dacă nu sunt respectate instrucţiunile de aplicare a cremelor, precum şi în urma utilizării duşurilor sau a efectuării băilor în piscine sau apele sărate. De aceea, cremele de protecţie solară sunt etichetate şi în funcţie de gradul de rezistenţă la apă, iar specialiştii recomandă aplicarea protecţiei imediat după efectuarea activităţilor acvatice. Cremele solare cu spectru larg au intrat pe piaţă odată cu descoperirea unei noi modalităţi de protecţie, molecula de avobenzonă ce absoarbe razele UVA. Cu toate acestea, avobenzona poate interacţiona cu octinoxatul, un absorbant puternic al razelor UVB ce reduce eficienţa factorului de protecţie împotriva fotonilor UVA. Pe etichetele unor creme de protecţie solară se poate observa prezenţa unei molecule de etilhexil metoxicrilină, ce ajută la stabilizarea avobenzonei, astfel încât aceasta să poată oferi o protecţie de durată împotriva razelor UVA. Următorul pas în conceperea de creme pentru protecţia pielii împotriva razelor solare dăunătoare îl reprezintă extinderea factorului de protecţie, întrucât chiar şi cele mai bune produse de pe piaţă, cu factorul SPF cel mai ridicat, nu sunt capabile să blocheze razele UV în proporţie de 100%, avertizează specialiştii. În acest sens cercetătorii iau în considerare integrarea unor antioxidanţi ce pot oferi un al doilea strat de protecţie pielii, ce acţionează atunci când sistemul natural antioxidant al pielii este supraîncărcat. Printre ingredientele ce pot oferi protecţie se numără vitamina E, vitamina C şi o substanţă dietilhexil de acid malonic. Studiile de cercetare efectuate în prezent pe această temă investighează, de asemenea, dacă absorbţia la nivel molecular a altor tipuri de lumină, precum cea infraroşie, ar putea cauza leziuni la nivelul pielii pentru a dezvolta noi metode de protejare a ADN-ului nostru de deteriorare în urma expunerii la razele UV.
