Directorul executiv și directorul executiv adjunct ne-au transmis că nu sunt „disponibili” pentru a comunica un punct de vedere

Ana Maxim

Prahova se regăseşte între cele cinci judeţe pentru care ministrul Sănătății, Florian Bodog, a propus schimbarea din funcție a directorului executiv și a directorului adjunct ai Direcţiei de Sănătate Publică, ca urmare a faptului că rata de vaccinare împotriva rujeolei este extrem de mică – sub 50%. Asta în contextul în care la nivel național se înregistrează de mai multe luni epidemie de rujeolă, cu mii de îmbolnăviri, peste 30 de pacienți pierzându-și viața, Organizația Mondială a Sănătății atrăgând atenția că România se confruntă cu o problemă gravă de sănătate publică. Ministerul Sănătății a analizat situația privind vaccinarea și a prezentat miercuri seară un raport detaliat cu informații privind numărul de copii imunizați și neimunizați, precum şi modul în care a evoluat criza vaccinurilor, în care dezvăluie că România nu are stocuri de vaccinuri în caz de epidemie, că nu există un buget pentru situaţii de urgenţă de acest tip şi nici personal care să intervină.
În aceste condiţii, am considerat necesar să aflăm un punct de vedere al conducerii Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, dar la toate insistenţele noastre, răspunsul a fost că directorul executiv şi adjunctul său nu sunt „disponibili”.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a propus schimbarea din funcție a directorilor executivi și a celor care ocupă funcția de directori executivi adjuncți ai Direcțiilor de Sănătate Publică din județele Caraș-Severin, Hunedoara, Neamț, Prahova și Ilfov, în urma analizei privind implementarea campaniei naționale de vaccinare, a anunțat Ministerul Sănătății miercuri seară. ”Cinci Direcții de Sănătate Publică nu au reușit să își îndeplinească misiunea legală. În cazurile semnalate, rata de vaccinare la nivel județean este sub 50%, un nivel extrem de redus comparativ cu obiectivul asumat. Prin urmare, neîndeplinirea misiunii legale privind realizarea programului național de vaccinare a pus în mișcare o serie de acțiuni și sancțiuni menite să îmbunătățească performanța acestor organisme locale”, precizează MS. Celorlalți directori de Direcții de Sănătate Publică din țară, li s-au transmis avertismente scrise. Propunerea de schimbare a reprezentanților DSP-urilor a fost prezentată premierului Mihai Tudose.
Situația de la Prahova este menționată și în nota de informare privind programul național de vaccinare, prezentată de ministrul Sănătății către prim-ministrul Mihai Tudose și publicată pe site-ul Ministerului Sănătății: “Există și județe în care AV (acoperirea vaccinală ) este de peste 80% (Galați, Sibiu, Vâlcea), dar există și județe în care AV se menține la un nivel foarte scăzut, sub 60% (Argeș, Alba, Caraș Severin, Cluj, Ilfov, Vaslui, Timiș, Suceava, Satu Mare, Prahova, Neamț, Mureș, Hunedoara)”. Ieri dimineață, am încercat să aflăm un punct de vedere din partea conducerii Direcției de Sănătate Publică Prahova (director executiv – Anca Zaharescu şi director executiv adjunct – Rodica Vaszil), atât în legătură cu intenția Ministerului Sănătății de a schimba din funcție conducerea acestei instituții prahovene, cât şi în privinţa situaţiei la zi a vaccinării. La sediul DSP, un reprezentant al Serviciului Resurse Umane ne-a precizat că directorul executiv și directorul executiv ajunct “nu sunt disponibili” și ne-a sugerat să adresăm o solicitare scrisă, adăugând că nici purtătorul de cuvânt nu poate fi contactat, deoarece este în concediu. Reamintim că săptămâna trecută, DSP Prahova anunțase că a primit peste 9000 de doze de vaccin ROR –împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, necesare pentru miile de copii rămași neimunizați în județ.

* * *

Potrivit raportului prezentat de ministrul Sănătăţii, de la debutul epidemiei de rujeolă (din februarie 2016) și până la data de 21 iulie a.c., au fost confirmate în România 8.246 de cazuri de rujeolă în 41 de județe și 32 de pacienți au decedat ( niciunul în Prahova). Rujeola a afectat mai ales județele din vest, Caraș-Severin, Timiș și Arad, unde acoperirea vaccinală a fost printre cele mai reduse din România (puțin peste 50% dintre copiii eligibili au fost vaccinați cu două doze de vaccin ROR). În raport se arată că mortalitatea în România este de 4 la 1.000 de cazuri, mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate (1-2 la 1.000) ! La nivel național, anul trecut, acoperirea cu vaccin de tip ROR a fost de 86 % pentru prima doză și cu 67% pentru a doua doză, mult sub recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății – de 95% pentru protecția individuală și colectivă.
Sunt menționate în raport și cauzele pentru izbucnirea epidemiei de rujeolă: scăderea continuă a acoperirii vaccinale în ultimii zece ani, declin accentuat în ultimii doi ani din cauza neprezentării părinţilor la medicul de familie, a refuzului vaccinării şi a lipsei periodice a vaccinului. De asemenea, Ministerul Sănătăţii notează că „prezenţa unor categorii de populaţie vulnerabile, fără acces la servicii medicale, neînscrise la medicul de familie, migratorie la nivel naţional şi internaţional” a avut „o pondere importantă în răspândirea bolii”. Cu toate că a trecut mai bine de un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii admite, la capitolul „puncte slabe”, că în România „nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie“. Mai mult, „nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă”, „nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii)”, „o procedură operaţională standard pentru situaţii de urgenţă”, şi „nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare”. De asemenea, se menționează că nu există informații privind numărul persoanelor neînscrise pe listele medicilor de familie, iar personalul care gestionează Planul Național de Vaccinare este insuficient la nivel național și județean. La capitolul „puncte tari”, Ministerul Sănătăţii menționează, printre altele, faptul că există un Program Naţional de Vaccinare şi că sunt asigurate resursele financiare derulării sale, sunt constituite o rețea de sănătate publică și o rețea de medicină primară, la nivel central “există expertiza necesară organizării unui răspuns eficient și coordonat “, dar și rețea de asistență comunitară și mediatori sanitari. În rândul ameninţărilor pentru populaţie sunt menționate: refuzul unor medici de familie de a imuniza copiii, „deficitul de informare, la nivelul unor segmente din societate”, „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare”, procesul birocratic greoi din sistemul de sănătate etc. Vaccinul ROR, care se administrează la vârstele de un an şi cinci ani, are un necesar anual de rutină de 370.000 doze, iar în prezent sunt 224.202 copii restanțieri la vaccinare, o parte dintre aceștia nefiind înscriși pe lista unor medici de familie.
La nivel național au fost luate mai multe măsuri de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă au fost realizate în toate județele echipe integrate de coordonare a planului de măsuri de limitare a epidemiei, formate din reprezentanții Consiliului Județean, ai consiliilor locale, ai Direcției de Sănătate Publică, sub coordonarea prefectului din fiecare județ; s-au identificat localitățile cu populație aflată sub risc de îmbolnăvire (2.277 localități în România, fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95% și populație de etnie romă ); pentru fiecare localitate cu populație aflată în risc au fost catagrafiați copii nevaccinați împotriva rujeolei. În concluzia raportului, Ministerul Sănătăţii precizează că este necesară promovarea legii vaccinării şi reorganizarea întregului sistem de acordare a serviciilor medicale de vaccinare.

Tot în cursul zilei de ieri, având în vedere faptul că, în cadrul unei videoconferinţe organizate în comun, în data de 18 iulie, de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, li se ceruse prefecţilor să coordoneze, în teritoriu, echipe care să dispună măsuri de limitare a epidemiei de rujeolă, am solicitat, pe această temă, un punct de vedere conducerii Instituţiei Prefectului Prahova. Punct de vedere pe care l-am primit aseară la redacţie şi în care se precizează: << Ca urmare a videoconferinţei cu tema “Măsuri de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă”, organizate în data de 18 iulie 2017, de către Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, a fost emis Ordinul Prefectului din 20.07.2017 privind înfiinţarea Echipei de coordonare a măsurilor de limitare a epidemiei de rujeolă, în judeţul Prahova, având în componenţă reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Instituţia Prefectului-Judeţul Prahova; Direcţia de Sănătate Publică Prahova; Consiliul Judeţean Prahova; Colegiul Medicilor. Cu sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale, al Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, al Direcţiei de Sănătate Publică şi al Casei de Asigurări de Sănătate, au fost identificate pentru fiecare localitate din judeţ: populaţia generală, numărul de copii cu vârste între 9 şi 11 luni, respectiv între 1 şi 9 ani, eligibili la vaccinare, cu precizarea dacă sunt înscrişi sau nu la medici de familie, numărul de medici de familie, de asistenţi comunitari, de mediatori sanitari romi, locaţiile pentru a fi desemnate centre de vaccinare, personalul indicat pentru deservirea centrelor de vaccinare, cât şi persoanele desemnate responsabile la nivelul fiecărui UAT pentru a ţine legătura cu echipa de coordonare judeţeană. Toate aceste date au fost centralizate la nivelul Instituţiei Prefectului şi transmise la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne >>.
Vrem să credem însă că întreaga situaţie – mai mult decât dramatică la nivel naţional şi îngrijorătoare în Prahova – nu va rămâne doar la nivel constatativ.