Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE a propus ieri respingerea recursului înaintat de Ungaria şi Slovacia împotriva cotelor obligatorii de repartiţie a solicitanţilor de azil din Italia şi Grecia, scrie AFP. Budapesta şi Bratislava contestă legalitatea acestor „relocări” decise de urgenţă în septembrie 2015 pentru a uşura presiunea enormă asupra celor două ţări mediteraneene, unde peste un milion de migranţi au debarcat doar în 2015. Deşi concluziile avocatului general sunt respectate cel mai adesea, propunerea de respingere a recursului ungar şi slovac nu angajează Curtea, care va da o decizie în privinţa acestui dosar. Ungaria şi Slovacia au votat împotriva sistemului, prevăzut pentr doi ani, la fel ca şi Cehia şi România, dar o majoritate de ţări a permis adoptarea sa.
Guvernele ungar şi slovac au cerut ulterior anularea planului în faţa justiţiei europene, invocând erori de procedură şi afirmând că nu constituie un răspuns suficient în faţa crizei migratorii.
„Adoptarea deciziei atacate nu constituie o eludare a procedurii legislative”, a răspuns ieri avocatul general al CJUE, Yves Bot, care a propus respingerea recursului. Acesta a adăugat că adoptarea planului nu necesită aprobarea parlamentelor naţionale şi a respins argumentul potrivit căruia o astfel de decizie necesită unanimitatea statelor membre. Menit iniţial să încarneze solidaritatea europeană, planul de relocare a migranţilor a devenit ulterior un simbol al diviziunilor dintre ţările UE în faţa crizei migratorii.
În total, UE şi-a fixat ca obiectiv repartizarea a 160.000 de persoane din Italia şi Grecia, în doi ani. Ungaria ar fi trebuit să primească într-o primă etapă 1.300 de persoane (şi 2.300 în final) iar Slovacia circa 800 (peste 1.400 în final) până în septembrie 2017. Până acum, Ungaria nu a primit niciun migrant iar Slovacia 16.
