Ieri a fost Ziua internațională a justiției penale internaționale
Ziua internațională a justiției penale internaționale este marcată anual la 17 iulie, făcând trimitere la semnarea în 1998 a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, care are drept obiectiv protejarea umanității în fața cazurilor de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime împotriva umanității, conform portalului oficial https://asp.icc-cpi.int. Data de 17 iulie a fost stabilită în 2014, ca urmare a declarației adoptate la Kampala, cu prilejul Conferinței de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI).
CPI este prima instanță penală internațională permanentă, iar în prezent 124 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. România a făcut demersuri încă din perioada interbelică prin diplomatul și juristul român apreciat la nivel internațional Vespasian Pella pentru înființarea unei jurisdicții penale internaționale cu caracter permanent în slujba păcii și stabilității în lume. Guvernul României a semnat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale la 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, ceea ce a făcut posibilă intrarea în vigoare a Statutului. Pe parcursul anului 2013, România a deținut poziția de co-facilitator al Planului de acțiune pentru universalitatea și punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. În această calitate, România a organizat, la București, Haga și New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și activitatea acestei instanțe penale internaționale, conform mae.ro, citat de Agerpres.
Economia românească – “puternic polarizată”
Aproximativ două treimi din veniturile firmelor din România sunt realizate de numai 1% din companii, ceea ce înseamnă că economia este puternic polarizată, potrivit Ziarului Finaciar, care citează un studiu realizat de Coface. „Pentru companiile mari este mai uşor să supravieţuiască schimbărilor legislative, ca de exemplu taxa pe stâlp sau impozitul forfetar. Costul ridicat al forţei de muncă şi instabilitatea fiscală afectează în primul rând firmele mici. De altfel, IMM-urile sunt în general cele mai vulnerabile“, a justificat acest lucru analistul economic Laurian Lungu, citat de Ziarul Finaciar.
România va trimite Comisiei Europene facturi de 93 milioane de euro
Țara noastră va trimite Comisiei Europene (CE) facturi de circa 93 de milioane de euro, după acreditarea Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri (POIMM). „În esenţă, acest program, care are o alocare de 100 de milioane de euro, este un instrument de garantare neplafonată şi urmăreşte înlesnirea accesului la finanţare al IMM din România. Scopul este creşterea productivităţii, încurajarea inovării şi a capacităţii IMM-urilor româneşti de a creşte pe pieţele regionale şi internaţionale. Implementarea acestui program a presupus semnarea primelor tranzacţii privind garantarea în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri cu trei bănci comerciale: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română şi ProCredit Bank”, a declarat, pentru Mediafax, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.
