N. Dumitrescu
Ieri, în ziua în care şi România a celebrat “Ziua Mondială a Populaţiei”, Institutul Naţional pentru Statistică a făcut publice cu noi date ce atestă faptul că, pe de o parte, procesul îmbătrânirii populaţiei se adânceşte de la an la an, iar pe de altă parte, că se păstrează tendinţa scăderii demografice. Situaţia este valabilă inclusiv la nivelul judeţului Prahova, o serie de date ale Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, dar şi ale altor instituţii reliefând faptul că, de pildă, din anul 2013 şi până la începutul acestui an, populaţia şcolară din judeţ s-a diminuat cu aproximativ 7000 de elevi, principala cauză fiind scăderea natalităţii. De altfel, privind în urmă, la nivelul judeţului, 1990 a fost ultimul an în care numărul nou-născuţilor a fost mai mare faţă de cel al decedaţilor din 1991, sporul natural cu minus devenind o tristă realitate.
Celebrarea de ieri a Zilei Mondiale a Populaţiei a readus în atenţie faptul că scăderea natalităţii dar şi îmbătrânirea populaţiei sunt probleme demografice acute ale României, menţinerea unui echilibru între numărul celor aduşi pe lume şi al celor decedaţi fiind, în continuare, o problemă căreia, deocamdată, nu i se întrevede nicio rezolvare, realitate care, din păcate, se menţine şi la nivelul judeţului Prahova. Astfel, conform datelor făcute publice ieri, de către Institutul Naţional de Statistică, anul trecut, de pildă, sporul natural al populaţiei rezidente, la nivel de ţară, a continuat să fie negativ – de minus 68.100 de persoane, valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. De departe, cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia, din care face parte şi judeţul nostru, respectiv de minus 17.600 de persoane, iar cel mai mic spor negativ a fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Conform INS, evoluţiile semnificative înregistrate în societate – precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite – sunt principalii factorii consideraţi ca fiind răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente şi a structurii acesteia pe grupe de vârstă.
În judeţul Prahova, de exemplu, privind în urmă, anul 1990 a fost ultimul în care sporul natural a fost cu plus, în contextul în care numărul nou-născuţilor a fost de 10.764 de persoane, iar cel al decedaţilor de 9.310 de persoane. Apoi, începând cu anul următor, sporul natural negativ a atins valori din ce în ce mai mari.
Concret, dacă în anul 1991 sporul natural a fost de minus 65 de persoane, în anul 2013 a ajuns la minus 3.399 de persoane. Cert este că, la data de 1 iulie 2015, în Prahova, populaţia după domiciliu era în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Iar statisticile confirmă faptul că fenomenul de îmbătrânire demografică în judeţ s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste depăşind, în iulie 2015, cu peste 24.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani.
Tot mai puţini elevi în sălile de clasă
Cum era şi firesc, scăderea populaţiei se vede inclusiv în băncile sălilor de clasă. Astfel, potrivit unui raport prezentat în primăvara acestui an de Inspectoratul Școlar Județean Prahova, din anul 2013 și până la începutul anului 2017, populația școlară din judeţ s-a diminuat cu aproximativ 7.000 de elevi. Cea mai mare scădere a numărului de elevi s-a înregistrat la licee, dar mii de copii au „dispărut“, la propriu, și din grădinițe și școli. Astfel, conform acestor statistici, cea mai mare scădere a numărului de elevi s-a înregistrat la clasele de liceu, învățământ de zi, astfel încât, dacă în anul 2013 în licee erau înscriși 26.389 de elevi, la începutul acestui an erau înregistraţi 20.890 de elevi. Dincolo de aceste cifre, situaţia rămâne la fel de îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, potrivit concluziilor unei analize realizate, special pentru clasa a noua, de către inspectorii școlari din judeţ care include nu numai o statistică privind situaţia, din ultimii ani, a populației școlare, ci și o prognoză pe termen lung. Concret, potrivit ISJ Prahova, numărul elevilor din categoria analizată este în continuă scădere și abia în anul școlar 2020-2021 va ajunge la nivelul celui de acum șase ani – adică la aproape 7.700 de elevi. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care Prahova a pierdut în patru ani nu mai puțin de 7.188 de elevi și preșcolari, astfel spus, în fiecare an a dispărut un efectiv de elevi egal celui care învață într-o școală de mari dimensiuni !
Iar datele transmise ieri de către INS, cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei, în ceea ce priveşte ţara noastră, nu sunt încurajatoare deloc. Mai exact, populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane – din perioada 2015-2016 – la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţini ca în 2016.
