V. Stoica
Crucea Eroilor de pe vârful Caraiman din Munții Bucegi va fi restaurată, până la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Dacă toate etapele proiectului preluat de Ministerul Apărării Naționale vor merge ca la carte, până la 1 Decembrie 2018, monumentul din Bușteni va renaște odată cu aniversarea Unirii.
În scurt timp, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi semnat contractul de finanțare a proiectului „Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ,,Crucea Caraiman” /Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”. Valoarea estimată se ridică la circa 19 milioane de lei, din care aproximativ 16 milioane de lei vor fi fonduri europene nerambursabile, cofinanțarea urmând să fie asigurată de Ministerul Apărării Naționale.
Potrivit declarațiilor senatorului Emanoil Savin, fost primar al orașului Bușteni (inițiator al proiectului), reabilitarea Crucii de pe Caraiman va fi posibilă doar cu ajutorul elicopterelor, ceea ce înseamnă că numai costurile de transport pentru materialele folosite la restaurare se vor ridica, potrivit unor calcule, la aproximativ șase milioane de lei. Pentru că Administrația Parcului Natural Bucegi, potrivit fostului edil din Bușteni, nu a dat aviz de a folosi un drum vechi de acces pentru camioane, câștigătorul licitației va folosi o mare parte a fondurilor pentru transportul materialelor pe vârf de munte, ceea ce înseamnă că, implicit, toate acestea vor ține și de condițiile atmosferice în care vor putea zbura și ateriza elicopterele.
Sursa de finanţare a acestui important obiectiv istoric și turistic din județul Prahova va fi Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Potrivit site-ului dedicat Crucii Eroilor de pe Vârful Caraiman de către Secretariatul General al Ministerului Apărării Naționale, au fost destul de multe probleme de la inițiativa restaurării și de la transferul obiectivului către MapN. Astfel, reprezentanții ministerului arată: “Cu toate dificultăţile întâmpinate (fiind primul proiect de acest gen în cadrul ministerului), în data de 24.08.2016, a fost depusă cererea de finanţare la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia. Agenţia a respins, iniţial, cererea de finanţare pe motiv că nu a fost prezentată Hotărârea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. MApN a depus contestație la solicitările de clarificări ale Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, iar prin scrisoarea nr. 97233 din 21.10.2016, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a decis admiterea contestaţiei formulată de MApN. Proiectul propune o serie de intervenţii absolut necesare asupra monumentului, unele directe, cu rol de asigurare a integrităţii şi stabilităţii structurii, altele indirecte, cu rolul de a înlătura factorii care pun în pericol starea monumentului. În acest sens, pentru asigurarea conformităţii şi calităţii proiectului de restaurare a monumentului şi pentru a elimina riscul efectuării unor lucrări necorespunzătoare, Ministerul Apărării Naţionale, prin Secretariatul general, a încheiat, în data de 27.10.2016, un protocol de colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi au fost cooptaţi în echipa de realizare a studiilor specialişti recunoscuţi în acest domeniu. Prin acţiunile realizate până acum şi cele care vor urma dorim să punem în valoare Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial şi să redăm forţa de expresie a acesteia, în ciuda atitudinii de ignorare la care a fost supusă de-a lungul timpului”.
