Ana Maxim
Mai multe specii de păsări, printre care patru specii de vulturi, au dispărut din România, iar specialiștii constată cu tristețe că populațiile altor zburătoare – unele considerate până nu demult comune, precum turturelele – sunt destul de firave.
Reprezentanții Societății Ornitologice Române, organizație nonguvernamentală înființată încă din 1990, fac eforturi pentru a proteja păsările și a sensibiliza populația în legătură cu pericolele care le pândesc: braconajul, utilizarea de pesticide sau diverse metode folosite pentru uciderea lupilor ce au afectat și unele păsări. „Din când în când, în România mai apare câte un exemplar de vultur din țările apropiate și ne bucurăm. Bulgaria are un program de reintroducere de vulturi hoitari și vulturi pleșuvi suri, iar unele exemplare ajung și pe la noi. Un vultur pleșuv a fost fotografiat la Alba Iulia pe clădirea unui hotel central, altul din Israel a ajuns la Murighiol, acum doi ani, și a fost salvat de la moarte de un ranger al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), iar cea mai mare surpriză a fost apariția, după 80 de ani, a unui zăgan în România (anul trecut – n.red). Zăganul Adonis, zărit în țara noastră, face parte dintr-un program de reintroducere a speciei în Franța, așa că a fost o mega surpriză pentru noi să vedem că a ajuns în România. Noi am pierdut vulturii, deoarece am folosit metoda cadavrului otrăvit – erau lăsate oi otrăvite pe câmp pentru a ucide lupii din Dobrogea. Dar și vulpile, corbii și răpitoarele de zi au murit. Vulturii, care nu se hrănesc decât cu cadavre, au fost cei mai afectați. O altă specie simbol care a dispărut este dropia. Aceasta este cea mai grea pasăre zburătoare din Europa, dar marele ei dezavantaj a fost lipsa glandei uropigiene. Nu are grăsime cu care să își ungă penele, nu poate zbura când plouă și e frig, iar fenomenul freezing rain (ploaie înghețată – n.red.) a afectat populația indirect. Păsările erau prinse la sol, unde erau braconate chiar și cu bâtele. Una dintre speciile pentru care am lucrat este șoimul dunărean (Falco cherrug). Mai sunt circa 8-10 perechi în România și pentru ele am amplasat cuiburi artificiale, deoarece acești șoimi nu își construiesc cuib, le ocupă pe cele gata făcute de alte specii. Pelicanul creț, cea mai mare pasăre zburătoare din România la ora actuală, are și el o populație destul de firavă. Lipsa de locuri de cuibărit, dar și gripa aviară, și-au spus cuvântul în acest caz. Păsări care nu demult erau comune, turturelele, sunt acum în declin, dar la ele este vorba despre alți factori – pesticidele și agricultura intensivă”, ne-a precizat Ovidiu Bufnilă, purtător de cuvânt al Societății Ornitologice din România.
În România, există circa 400 de specii de păsări sălbatice, dacă sunt luate în considerare și cele care apar accidental în țara noastră, toate fiind protejate de lege într-o mai mică sau mai mare măsură. Și România se confruntă cu fenomenul braconajului de păsări sălbatice, dar din fericire acesta a mai scăzut din intensitate, potrivit specialiștilor. Atunci când cineva observă un braconier, cel mai bine este să sune la 112 și să anunțe Poliția, să ofere date cât mai exacte despre acesta, locul în care se află și operațiunea respectivă. Păsările cele mai căutate de braconieri sunt cele colorate frumos și cele care cântă cel mai frumos. Potrivit reprezentanților SOR, pe primul loc sunt sticleții, urmați de scatii, florinți, cinteze, pițigoi și mugurari. În ultimii ani, un fenomen care a stârnit reacții virulente din partea biologilor și a opiniei publice a fost braconajul de ciocârlii. Dacă la noi acestea sunt preţuite pentru cântecul lor, în străinătate sunt considerate delicatese culinare. SOR a derulat o campanie de informare pentru descurajarea acestei practici ce a avut ca prim efect major diminuarea cu 50% a cotelor de vânătoare la ciocârlie.” Vorbim despre o specie pe care românii nu au vânat-o niciodată până în 1996. Atunci a fost introdusă pe listă pentru că era cerere foarte mare din partea vânătorilor străini. Nu în ultimul rând, campania ne-a ajutat să scoatem de pe lista speciilor care se vânează gâsca de semănătură. La această specie noi reuşim să vedem anual un maxim de 100-200 de exemplare, dar cota de vânătoare era de zeci de mii. Am reușit să mai schimbăm și alte aspecte negative ale legii vânătorii, dar – din păcate – această lege arată ca fundul unui sac rupt – este plină de petice. Este nevoie de o lege nouă”, ne-a mai precizat Ovidiu Bufnilă.
