Ana Maria Maxim
Un nou scandal a izbucnit, zilele trecute, în Sănătate, de această dată în legătură cu achizițiile publice pentru ambulanțe. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat că licitaţia începută de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru acordul-cadru de achiziţionare a noilor ambulanţe nu mai este valabilă şi că trebuie încheiat un nou protocol între Ministerul Săntătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, pentru a fi reluată procedura. Secretarul de stat Raed Arafat l-a contrazis, susţinând că, dacă se renunţă la licitaţia începută de IGSU, primele ambulanțe vor ajunge în teritoriu abia la jumătatea anului viitor. De ambulanțe are nevoie ca de aer și Serviciul de Ambulanță Județean Prahova. 80 % dintre autovehiculele folosite în intervențiile pentru salvarea vieții pacienților ar trebui înlocuite, potrivit normelor europene. Ultimele ambulanțe au fost repartizate Prahovei în anul 2015.
80% dintre cele 64 de ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean Prahova ar trebui înlocuite, deoarece au peste 500.000 de km rulați, după cum ne-a precizat directorul instituției, dr. Daniel Nicolae. Cele mai vechi dintre acestea, în număr de șase, sunt în funcțiune din 2001, în condițiile în care – potrivit normelor europene – un autovehicul dotat pentru salvarea de vieți omenești ar trebui casat după cinci ani. „Pentru a schimba cât de cât fața parcului auto, ne-ar trebui măcar 15-20 de ambulanțe noi. Deocamdată, reușim să ajungem la timp la prahovenii care au nevoie urgentă de intervenția medicilor, dar cu cheltuieli de timp și de bani pentru reparațiile mașinilor vechi în atelierele auto. Încă nu avem probleme în a onora solicitările din județ, dar dacă nu vom mai primi ambulanțe noi ne vom pune mari semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de a ajunge în timp la urgențe”, ne-a mai precizat interlocutorul nostru. SAJ Prahova nu a mai primit ambulanțe 
din 2015, când de la ministerul de resort au fost repartizate trei asemenea autovehicule.
Situația îngrijorătoare în privința dotărilor SAJ Prahova persistă în condițiile în care este în creștere numărul solicitărilor din tot județul, datorită accesului rapid la sistem și încrederii populației în serviciile acordate de instituție, pe de o parte, dar și ca urmare a faptului că nu există centre de permanență. Anul trecut s-au înregistrat în total 137.235 solicitări, față de 133.220 – în anul 2015. Medicii și asistenții medicali au intervenit pentru 11.442 de urgențe de cod roșu în mediul urban și 18.664 urgențe de cod roșu în mediul rural. Numai pentru stopuri cardio-respiratorii au existat 1.702 solicitări anul trecut. Printre principalele motive pentru care prahovenii au sunat la 112 să solicite o ambulanță s-au mai numărat : dureri abdominale, dispnee (greutate în respirație), probleme de sănătate ale copiilor, cefalee, căderi și alte accidente, dureri toracice, sângerări, stări febrile, accidente rutiere, afecțiuni psihice și tentative de suicid, accident vascular cerebral. De asemenea, au fost efectuate 1.828 de intervenții în locurile în care s-au produs accidente rutiere și a fost acordată asistență prespitalicească pentru aproximativ 3.800 de persoane implicate în accidente. De remarcat că, potrivit statisticilor, județul nostru înregistrează după București cele mai numeroase apeluri la 112, ajungând în 2015 la un număr de 163.600 de apeluri (în medie 0,31 apeluri pe minut), iar în 2016, la 170.216 apeluri (0,32 apeluri pe minut). Anul trecut, în mediul urban, pentru urgențele de grad 0 (cod roșu) – ambulanțele au ajuns la bolnavi în 562 de secunde (9,3 minute), pentru urgențele de grad I (cod galben) – în 949 secunde, pentru urgențele de grad II (cod verde) – în 2.386 secunde. În mediul rural – la urgențele de grad 0, ambulanțele au ajuns în 1.119 secunde, la cele de grad I – în 1.673 secunde, la cele de grad II – în 3.519 secunde. Serviciul de Ambulanță Județean Prahova are sediul central la Ploiești și nouă substații, dintre care șapte în mediul urban (Câmpina, Sinaia, Băicoi, Mizil, Slănic, Vălenii de Munte, Urlați) și două în mediul rural – la Bălțești și Ciorani.
