Analiza informaţiei ADN extrasă din placă dentară a unor exemplare de oameni de Neanderthal ne oferă o colecţie inedită şi extrem de importantă de date cu privire la viaţa acestor hominizi, cuprinzând detalii cu privire la alimentaţia lor, dar şi cu privire la plantele medicinale pe care le ingerau atunci când erau bolnavi, dar şi ce tipuri de bacterii aveau în gură – informaţii care vor putea fi folosite, spre exemplu, pentru a afla cum au evoluat bacteriile cu care trăim în simbioză şi care formează în prezent microbiomul uman, conform unui material publicat în ultimul număr al revistei Nature, transmite The Verge, citată de Agerpres. Studiul publicat în revista Nature indică cu exactitate hrana pe care o consumau relativ regulat cinci exemplare de oameni de Neanderthal care au trăit în Europa: rinoceri lânoşi, muşchi şi licheni, muguri de pin şi oi sălbatice. Unul dintre aceşti indivizi a suferit din cauza unui abces dentar şi a avut şi o infecţie stomacală. Interesant este faptul că a încercat să se trateze singur, folosind plante în care este sintetizată aceeaşi substanţă activă antiinflamatoare din aspirină, precum şi plante cu proprietăţi antibiotice. Cercetătorii au analizat şi bacteriile din gurile acestor exemplare de hominizi şi au ajuns la concluzia că în prezent, la mai bine de 48.000 de ani distanţă, în gura noastră trăieşte o bacterie care trăia şi în gura oamenilor de Neanderthal. „Practic ni s-a deschis o nouă fereastră spre propriul nostru trecut. Acum putem urmări (evoluţia) microbiomului uman în timp şi spaţiu şi putem înţelege mai bine procesul evolutiv”, a susţinut Keith Dobney, şeful Departamentului de Paleoecologie umană de la Universitatea din Liverpool şi coautor al studiului.
