Carnea de miel şi cea de ied se regăsesc în preparate pregătite pentru mesele de Paşti, iar nutriţioniştii susţin că aceste tipuri de carne sunt mai sănătoase şi mai slabe chiar şi decât carnea de pui, dar trebuie alese cu grijă pentru a preveni infectarea cu bacterii patogene, potrivit Unica.ro.
De Paşti, dar şi în restul anului, puteţi să consumaţi cu încredere carne de miel, care este mai fragedă şi mai sănătoasă decât cea de vită. Bogată în proteine de calitate, conţine toţi cei opt aminoacizi esenţiali, asigură organismului vitamine din grupul B, zinc şi fier.
Este o carne slabă, excesul de grăsime putând fi îndepărtat cu uşurinţă. De altfel, doar 36% din grăsime este saturată, restul fiind grăsime mono şi polinesaturată, care este mai sănătoasă.
De asemenea, carnea de miel este una dintre cele mai bune surse de acid linoleic conjugat (CLA), o grăsime cu proprietăţi antioxidante care poate ajuta şi în cură de slăbire.
O porţie de 80 grame de carne conţine doar 175 de calorii şi opt grame de grăsime.
Carnea de ied este şi mai fragedă decât cea de miel, are o aromă mai uşoara şi, la gust, aduce mai mult cu vita decât cu mielul. Datorită conţinutului scăzut de grăsimi, carnea de ied este mai sănătoasă decât cea de vită sau pui.
De asemenea, are mai puţine calorii şi este bogată în fier şi vitamine din grupul B. O porţie de 80 grame conţine doar 122 de calorii, pe când 80 grame de pui conţin 162 de calorii.
Carnea de miel tânăr este de un roz pal. Cu cât culoarea ei e mai închisă, cu atât mai bătrân a fost mielul. Conform recomandărilor ANPC, carnea de miel sau ied se cumpără numai din măcelarii, magazine alimentare sau locuri special amenajate din pieţe. Carnea proaspătă este elastică şi curată. Dacă suprafaţa este lipicioasă şi a căpătat un miros urât, mai bine cumpăraţi din altă parte.
Sfaturi utile
1. Nu asociaţi carnea de miel/ied cu pâine, mămăligă sau paste pentru că îngreunează digestia. Nutriţioniştii recomandă asociarea cărnii de miel doar cu legume.
2. Nu mâncaţi fructe în timpul mesei, ci doar pe stomacul gol. Singurele excepţii sunt ananasul şi kiwi care sunt indicate după o masă copioasă datorită proprietăţii de a uşura digestia.
3. Cozonacul, prăjiturile şi plăcintele sunt mult mai periculoase şi mai grele decât carnea de miel, de aceea trebuie să fie consumate la o distanţă mare după masa. Ele sunt foarte bogate în grăsimi şi glucide, o combinaţie nocivă care este foarte greu digerabilă.
4. Evitaţi să consumaţi alcool în exces şi să fumaţi la masă.
Carnea de miel se strică foarte uşor, motiv pentru care trebuie păstrată la temperaturi joase. După achiziţionare trebuie să o transportaţi cât mai repede acasă şi, dacă nu o gătiţi imediat, trebuie să o puneţi la frigider cât mai repede, la temperaturi cuprinse între zero şi patru grade Celsius.
La frigider se poate păstra timp de maximum trei zile, având grijă să nu se scurgă nimic din ea în oalele sau farfuriile cu mâncare de pe raftul inferior. Dacă nu o pregătiţi în următoarele trei zile, carnea se congelează şi astfel se poate păstra timp de şase – nouă luni.
Ca şi în cazul altor tipuri de carne, există riscul contaminării cu bacterii patogene, aşa că mielul sau iedul se vor găti bine la temperaturi înalte. Înainte şi după tranşare, suprafaţa de lucru se spală bine cu apă şi detergent de vase.
Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel ar trebui introdusă frecvent în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului.
Dacă nu vă place gustul mielului, medicii propun ca alternativă carnea de ied. E mai săracă în calorii decât puiul şi e excelentă dacă aveţi probleme cu colesterolul.
“Carnea de ied şi carnea de capră au mai puţină grăsime datorită regimului de viaţă. Caprele nu sunt crescute în regim industrial şi nu sunt supuse unui regim intensiv de creştere. Ele cresc în natură, sunt hrănite natural, de aceea carnea lor este bogată în proteine”, a explicat medicul nutriţionist Corina Zugravu, conform doctorulzilei.ro.
Medicii recomandă cumpătare
Este foarte importantă cumpătarea la masa de Paşte pentru că alimentele tradiţionale sunt extrem de greu digerabile, sunt hipercalorigene şi dacă sunt stropite şi cu alcool pot să ducă la criză pancreatică şi la indigestii destul de grave, susţin medicii.
Produse tradiţionale, pasca şi cozonacul reprezintă o asociere de grăsimi şi carbohidraţi rafinaţi, deci cu o încărcătură calorică destul de mare, de aceea medicii susţin că este bine să le consumăm mai mult în prima parte a zilei şi la distanţă de două ore de masa principalaă. În niciun caz ca desert la masa de prânz.