Prof. dr. Al. I. Bădulescu
Astăzi, 20 februarie, academicianul profesor Mircea Maliţa – personalitate emblematică a ştiinţei, culturii şi diplomaţiei româneşti din cea de-a doua jumătate a sec. XX – împlineşte venerabila vârstă de 90 de ani. A văzut lumina zilei în oraşul Oradea, la 20 februarie 1927. După ce a absolvit, în mod strălucit, şcoala primară şi învăţământul secundar la renumite licee din Oradea, Făgăraş, Beiuş şi Bucureşti, în perioada 1945-1950 urmează studii universitare la Facultăţile de Matematică şi Filozofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Preocupat constant pentru aprofundarea studiilor matematice, în anul 1972 susţine teza de doctorat cu tema „Modele matematice pentru negocieri”. Încă din ultimul an de studii universitare, profesorul Mircea Maliţa îndeplineşte, cu brio, importante funcţii didactice: din 1972 – profesor şi titularul cursului Modele Matematice în Ştiinţele Sociale şi al celui de Logică şi Inteligenţă Artificială la Catedra de Analiză Matematică a Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, precum şi de conducere: director al Bibliotecii Academiei Române (1950-1956).
Începând din anul 1956, timp de peste două decenii, profesorul Mircea Maliţa este prezent în viaţa diplomatică românească şi internaţională, atât în Statele Unite ale Americii (Consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU, 1956-1961), apoi de director al Direcţiei Culturale din Ministerul Afacerilor Externe, Ministru Adjunct la Ministerul Afacerilor Externe (1962-1970) şi după doi ani – la cârma Ministerului Învăţământului (1970-1972), până în 1984, îndeplineşte funcţii diplomatice de prim rang, printre care Ambasador în Elveţia şi la ONU (Geneva) şi între anii 1982-1984, în SUA.
În anii ce au urmat, ilustrul om de ştiinţă, cultură şi diplomat român a fost invitat să susţină numeroase expuneri şi lecţii la institutele internaţionale din Geneva, Austria, SUA, Marea Britanie, Luxemburg, Moscova, Bruxelles, Praga, Buenos Aires, Monte Video, Vina, Toronto, Paris, Budapesta, Bratislava şi în unele ţări din Extremul Orient – Thailanda, Malaezia etc – abordând o vastă problematică internă şi internaţională. În paralel cu această excepţională activitate didactică şi diplomatică, profesorul Mircea Maliţa s-a dedicat şi culturii scrise. S-au bucurat de un real succes în lumea ştiinţifică din ţară şi de peste hotare lucrările ce au văzut lumina tiparului în domeniul matematicii: Programarea pătratică (1968), Matematica organizării (1961), Programarea neliniară (1972), Modele matematice ale sistemului educaţional (1972), Asupra schemelor cu diferenţe finite iterate (în colaborare); în domeniul ştiinţelor politice: Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti (în colaborare cu prof. Virgil Cândea), Diplomaţia. Şcoli şi instituţii (1970), Diplomatie roumaine (în limbile franceză, engleză şi rusă – 1970), Teoria şi practica negocierilor (1972), Jocuri pe scena lumii, Tablouri din războiul rece, Între război şi pace (2007), Istoria prin ochii diplomatului (2014), Cronica anului 2000 (tradusă în limbile germană, polonă, slovacă, ungară şi spaniolă), Aurul cenuşiu (trei volume) ş.a. Importante pentru cultura română sunt şi volumele de eseuri: Repere (1967), Sfinxul (1969), Pietre vii (1973), Zidul şi iedera (1977), Idei în mers (vol I – 1975 şi II – 1981), Zece mii de culturi, o singură civilizaţie – spre geomodernitatea secolului XXI (1998). În anul 2010, la Târgul Internaţional de Carte, a lansat volumul Cuminţenia pământului – o apariţie editorială de “reflecţie asupra utilităţii lecţiilor istoriei în abordarea strategiilor de supravieţuire a unui stat”. Profesorul Mircea Maliţa este omul de ştiinţă care a propus o disciplină nouă: Cliomatematica. Personalitate de excepţie a ştiinţei şi culturii româneşti, profesorul Mircea Maliţa a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1974 şi membru titular în 1991. Este membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti şi membru al Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială al Federaţiei Mondiale a Studiului Viitorului, al Academiei Internaţionale “Leonardo da Vinci” din Roma, al Clubului de la Roma, al Academiei Internaţionale din Paris etc. De peste patru decenii, ilustrul om de ştiinţă şi cultură este legat puternic de viaţa spirituală din judeţul Prahova şi cu deosebire, de oraşul Vălenii de Munte. Am avut fericirea să colaborez cu domnia sa încă din anul 1972. A susţinut excelente prelegeri în cadrul cursurilor Universităţii Populare de Vară “Nicolae Iorga” – instituţie al cărei rector de onoare este din anul 2000, Zilele Culturii “Tezaur Prahovean” (1972-1996), al Simpozionului Interdisciplinar “Timpul şi omul” (1994-1996).
De ziua aniversării zilei sale de naştere, îi dorim strălucitului om de ştiinţă, de cultură şi al diplomaţiei române din veacul XX, unanim apreciat pe plan naţional şi internaţional – odată cu cele mai sincere şi călduroase felicitări, urări de sănătate deplină şi putere de muncă, de ani cât mai mulţi şi fericiţi alături de cei dragi, pentru a desăvârşi toate proiectele aflate încă pe agenda sa de lucru.
