Un nou studiu, realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh, asociază numărul de conturi ale platformelor sociale deţinute de o singură persoană cu gradul de risc pentru declanşarea depresiei şi a anxietăţii.
Analiza, publicată recent în jurnalul “Computers în Human Behavior”, arată că persoanele care au declarat că folosesc un număr mare de platforme sociale, de la şapte la 11 platforme, au un risc de trei ori mai mare pentru declanşarea depresiei prin comparaţie cu persoanele care folosesc de la zero la două platforme sociale, chiar şi după limitarea timpului total petrecut în mediul online, informează futurity.org, preluat de MedLive.ro.
“Această asociere este destul de puternică pentru ca medicii să ia în considerare faptul că pacienţii lor ce suferă de depresie şi anxietate au nevoie de consiliere pentru a le arăta legătura pe care comportamentul din mediul online o are cu sănătatea lor mintală,” declară autorul principal al studiului, Brian A. Primack, director al Universităţii din Pittsburgh.
În urmă cu doi ani, Primack şi colegii săi au strâns eşantioane de la 1.787 de adulţi din Statele Unite ale Americii, cu vârste cuprinse între 19 şi 32 de ani, folosind un instrument de evaluare a depresiei şi au stabilit astfel un chestionar prin intermediul căruia să poată fi determinat nivelul de folosire a instrumentelor de socializare din mediul online.
Chestionarele au inclus întrebări despre 11 dintre cele mai populare platforme de socializare: Facebook, YouTube, Twitter, Google Plus, Instagram, Snapchat, Reddit, Tumblr, Pinterest, Vine şi LinkedIn. Participanţii care au folosit şapte din cele 11 platforme au avut de 3,1 ori mai multe şanse să declare un nivel mai ridicat de simptome depresive decât participanţii care au folosit de la zero la două platforme de socializare.
Cei care au folosit numărul maxim de platforme de socializare au avut un nivel mai ridicat de simptome de anxietate decât restul participanţilor.
Cercetătorii au luat în considerare şi alţi factori care pot contribui la apariţia depresiei şi anxietăţii, precum originea, sexul, starea civilă, venitul, educaţia şi timpul total petrecut în mediul online în fiecare zi. Autorul principal al studiului subliniază că direcţia asocierii este neclară. “Se poate întâmpla ca persoanele care suferă de simptome depresive şi de anxietate au tendinţa să utilizeze o gamă mai largă de platforme sociale. Dar se poate întâmpla şi ca încercarea de a menţine o prezenţă activa în mediul online, pe cât mai multe platforme, să ducă la declanşarea depresiei şi anxietăţii. Sunt necesare mai multe studii pentru a stabili relaţia cauză-efect în aceste cazuri,” a declarat cercetătorul.
Cu toate astea, Primak şi echipa sa de cercetători au propus trei ipoteze care explica modul în care platformele de socializare pot duce la apariţia depresiei şi a anxietăţii:
1. Abilitatea de “multitasking”, care se manifestă la comutarea între platforme, este asociată unor rezultate slabe pe plan cognitiv.
2. Setul de reguli de utilizare a platformelor, precum şi ipotezele culturale şi particularităţile fiecărei reţele de socializare devin din ce în ce mai greu de stăpânit atunci când numărul de conturi este mai mare, ceea ce ar putea contribui la generarea de emoţii negative.
3. Cu cât se folosesc mai multe conturi de socializare, cu atât şansele de a te face de râs în public sunt mai mari, ceea ce poate duce, implicit, la apariţia unui număr mare de situaţii stânjenitoare, generatoare, la rândul lor, de emoţii negative.
“De aceea, înţelegerea modului în care oamenii folosesc platformele de socializare, precum şi a dorinţei de a fi activi pe cât mai multe reţele sunt paşii critici pe care trebuie să îi facem pentru a afla tipul specific de depresie asociată acestor aspecte ale vieţii sociale,” a declarat coautorul studiului, César G. Escobar-Viera, doctor în psihiatrie în cadrul Universităţii din Pittsburgh.
