Manifestarile organizate, ieri dimineata, la Ploiesti, cu ocazia Zilei Armatei Romane au ramas in anonimat. Nici vremea extraordinar de frumoasa, nici decizia municipalitatii de a se devia circulatia autovehiculelor in zona Monumentului Vanatorilor, pret de vreo ora, special pentru desfasurarea ceremoniilor militare, n-au adunat prea multi curiosi. Noroc cu prezenta a zeci de angajati in haina militara, a alesilor locali si politicienilor, dar si a celor catorva clase de copii de gradinita si elevi. Ce au pierdut cei care nu si-au gasit ragazul sa participe la manifestarile prilejuite de ziua de 25 octombrie ? O scurta slujba religioasa oficiata de un sobor de preoti, depuneri de coroane, alocutiunea primarului Emil Calota care a ales sa citeasca scrisoarea unui tanar de 18 ani, care vede armata ca pe o provocare si posibilitatea unei viitoare cariere – si nu in ultimul rand, defilarea – momentul cel mai impresionant. Iar cei care au batut pasul de defilare – de la brigazile I de logistica si de transport, de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi si din cadrul Gruparii Mobile „Matei Basarab” – i-au emotionat mai ales pe copiii – care venisera, dupa cum ne-au marturisit „sa aducem flori la eroi”, dar si pe veteranii de razboi, Radulescu Petre – plutonier major in rezerva, presedintele Uniunii veteranilor de razboi- filiala Prahova, la cei 85 de ani ai sai, ne-a povestit cu vocea tremuranda si lacrimi in coltul ochilor cum a luptat pe front, in anul 1944 cand, stand in ger la minus 40 de grade Celsius i-au degerat ambele picioare. Acum poarta cu mandrie decoratiile vitejiei sale din timpul razboiului. Cat priveste eliminarea obligativitatii armatei, ne-a marturisit ca „personal, ca veteran de razboi, nu prea sunt de acord cu asa ceva, intrucat, daca armata este platita, onoarea si datoria au alte valente, nu ca inainte”.
N.Dumitrescu

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentINCHIDEREA EDITIEI
Articolul următorREALITATEA ZILE, PE SCURT