V.Stoica
Mai multe instituții din județul Prahova se află pe lista neagră a Curții de Conturi în privința cheltuielilor cu servicii juridice externe, respectiv cu societățile sau cu cabinetele de avocatură pentru a fi reprezentate în cadrul proceselor din instanțele locale sau naționale.
Potrivit raportului privind cheltuielile efectuate de către entitățile publice ale administrației centrale și locale pentru desfășurarea activității de asistență juridică și reprezentare în perioada 2013-2015, întocmit de
Curtea de Conturi, județul Prahova apare în top, la capitolul utilizării fondurilor destinate serviciilor juridice externe. Conform sursei menționate, din totalul cheltuielilor destinate serviciilor juridice, jumătate au fost făcute prin încheierea unor contracte în afara serviciilor de specialitate ale instituțiilor publice, orașele fiind cele mai mari consumatoare de bani pentru case de avocatură.
Din analiza datelor prezentate de Curtea de Conturi rezultă că, în perioada 2013-2015, la nivel național, unele entități publice au efectuat atât cheltuieli cu serviciile de consultanță, asistență și/sau reprezentare juridică plătite unor prestatori externi, cât și cheltuieli de funcționare a compartimentelor juridice proprii, în sumă totală de 719,3 milioane lei.
Curtea de Conturi arată, în cadrul raportului, că unele instituții publice din județul Prahova au cheltuit mai mult cu serviciile juridice externe în perioada 2013-2015 (circa trei milioane de lei), comparativ cu perioada anterioară în care s-a evaluat această cheltuială de către auditorii externi ai Curții de Conturi, anii 2008-2010, în care aceleași cheltuieli au fost de circa 2,7 milioane de lei la nivelul județului. De altfel, în perioada de referință 2013-2015, anul trecut a fost cel mai prolific din punctul de vedere al consumării fondurilor destinate serviciilor juridice. Astfel, din totalul cheltuielilor care s-a ridicat la 6,2 milioane de lei, în Prahova, instituțiile publice au dat pentru societățile de avocatură cam aceiași bani (3,07 milioane de lei) ca și pentru funcționarea compartimentelor juridice proprii (3,13 milioane de lei).
Interesantă este ponderea pe care au avut-o cheltuielile cu serviciile juridice externe ale celor 12 orașe din Prahova (în calcul nefiind incluse și cele două municipii Ploiești și Câmpina); conform Curții de Conturi, peste 70% din fondurile alocate reprezentării instituțiilor publice în procesele din instanțele de judecată au mers către societățile de avocatură, respectiv 1,3 milioane de lei în perioada 2013-2015. În același timp, tot în cele 12 orașe prahovene, banii alocați funcționării compartimentelor juridice proprii au fost de numai 559.268 de lei.
În cele două municipii – Ploiești și Câmpina – banii care au mers către casele de avocatură/ servicii juridice externe au fost în cuantum de 341.338 de lei, în aceeași perioadă, iar cheltuielile cu personalul juridic propriu – de 750.581 de lei, ceea ce înseamnă că în cele două orașe mari ale Prahovei, compartimentele de specialitate sunt mult mai prezente în instanțele de judecată decât în orașele mici ale județului.
Exproprierile CNADNR au costat imens statul
Pe de altă parte, însă, la nivel național, într-un top al cheltuielilor din același punct de vedere se află fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Conform raportului Curții de Conturi, inclusiv pentru procesele referitoare la reprezentarea juridică a companiei respective în procese privitoare la exproprieri (în ultimii ani, foarte mulți prahoveni au câștigat procesele împotriva CNADNR referitoare la modificarea cuantumului despăgubirilor pentru autostrada A3 București – Ploiești), CNADNR a cheltuit, în perioada 2013-2015, sume colosale cu societățile de avocatură, deși compania avea o structură masivă de juriști.
“Dintre entitățile de la nivelul administrației publice centrale care au efectuat cele mai mari cheltuieli cu societățile/cabinetele de avocatură, menționăm Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România care, deși a dispus de 135 angajați cu specialitate juridică, pentru care a efectuat cheltuieli în sumă de 6,7 milioane lei, în perioada 2013-2015 a efectuat plăți către casele de avocatură angajate în cuantum total de 48,1 milioane lei, respectiv de 7,2 ori mai mari, reprezentând onorarii contractate pentru prestarea serviciilor juridice privind exproprierile, asistență juridică și reprezentare în domeniul lucrărilor de abilitare a drumurilor naționale, reprezentare juridică în litigiile arbitrale internaționale.
Alte instituții publice centrale și subordonate, companii și societăți naționale, societăți comerciale cu capital de stat, cât și regii autonome de interes național care au efectuat cheltuieli mari cu societăți/cabinete de avocatură, deși au structuri juridice proprii, sunt: Ministerul Finanțelor Publice (17,5 milioane lei), Ministerul Culturii (9,9 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (8,0 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (7,5 milioane lei), Ministerul Tineretului și Sportului (5,5 milioane lei), Academia Română (2,5 milioane lei).
La nivelul orașelor, au fost efectuate cheltuieli cu activitatea de reprezentare juridică în sumă de 30,8 milioane lei, din care 13,5 milioane lei pentru servicii juridice contractate (43,8%) și 17,3 milioane lei pentru funcționarea compartimentului juridic propriu (56,2%). La acest nivel de organizare, cele mai mari sume alocate pentru plata serviciilor de asistență juridică se remarcă la județul Constanța (3,4 milioane lei), județul Ilfov (2,5 milioane lei), județul Prahova (1,3 milioane lei), Sectorul 3 al Municipiului București (1,1 milioane lei)”, arată Curtea de Conturi.
Conform legii, doar în situații temeinic justificate se poate apela la avocați
Conform legislației în vigoare, doar în cazuri excepționale pot apela instituțiile publice la serviciile juridice externe. Raportul citat arată că “din informațiile transmise de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi, se poate aprecia că angajarea unei societăți de avocatură/cabinet de avocatură nu demonstrează, ca regulă, oportunitatea de a apela la astfel de servicii, în condițiile în care entitățile publice beneficiază de personal de specialitate juridică, ale căror atribuții de serviciu sunt clar stabilite în fișa postului în cadrul raporturilor de muncă încheiate. Însă, așa cum au relevat constatările consemnate cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate de structurile Curții de Conturi, în numeroase cazuri a fost eludat aspectul stipulat de legiuitor prin termenul general de situații temeinic justificate, care impunea ca la nivelul entităților publice, contractarea serviciilor juridice să fie fundamentate și supuse spre aprobarea consiliului local/județean, cu justificarea necesității, oportunității și a valorii serviciilor ce urmează a fi achiziționate, ce urmau a fi, ulterior, monitorizate prin prisma realității/exactității și conformității acestora”.
