Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, pe agenda de discuţii figurând subiecte precum gestionarea migraţiei, aspecte de securitate internă şi externă, inclusiv dimensiunea de apărare,evoluţii economice şi relaţiile externe ale UE. ”În marja Consiliului European, şefii de stat sau de guvern s-au reunit în format UE 27 pe tema pregătirii negocierilor viitoare cu Marea Britanie, ulterior momentului notificării formale a articolului 50 din Tratatul Uniunii. Discuţiile privind migraţia au vizat îndeosebi dimensiunea externă a acesteia, dintr-o dublă perspectivă, respectiv a cooperării cu statele de origine şi de tranzit, şi a evaluării progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migraţie cu statele terţe. Decizia a fost de susţinere în continuare a implementării acordurilor de cooperare cu statele africane cărora li se aplică deja şi de examinare a posibilităţii extinderii acestor acorduri şi la alte state de origine şi de tranzit ale migranţilor”, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei României. Potrivit sursei citate, un aspect relevant în cadrul discuţiilor, susţinut inclusiv de către preşedintele României, a fost cel legat de necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est şi a sprijinului pentru statele aflate pe ruta balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia. Consiliul European a discutat, totodată, şi posibilităţile de consolidare a acţiunii Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării. Liderii statelor membre UE au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securităţii Uniunii şi pentru avansarea politicii europene în domeniul securităţii şi apărării. ”În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că este importantă valorificarea oportunităţilor curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO-UE şi implementarea deplină a setului de măsuri concrete de punere în aplicare a Declaraţiei NATO-UE adoptate la Summitul de la Varşovia. Poziţia României, reiterată în cadrul acestor discuţii, este în favoarea asigurării deplinei complementarităţi a cooperării la nivel UE cu acţiunile de la nivel NATO, astfel încât să se evite dublarea eforturilor şi costurilor acţiunilor în domeniul apărării. Obiectivele promovate de ţara noastră au vizat importanţa punerii în aplicare a strategiilor Pieţei Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piaţa Unică Digitală. Preşedintele României a susţinut reflectarea în concluziile Consiliului European a obiectivelor legate de definitivarea Uniunii Energiei, cu respectarea dreptului statelor membre de a-şi stabili mixul energetic”, mai informează Preşedinţia României. Textul concluziilor a preluat propunerile unui grup de state membre, inclusiv România, de includere a politicii industriale între obiectivele strategice ale Uniunii pentru perioada următoare, având în vedere rolul acesteia în consolidarea creşterii economice la nivelul întregii Uniuni. Discuţiile pe tema relaţiilor externe ale Uniunii s-au axat în special pe Ucraina, Siria, Federaţia Rusă. Preşedintele Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri europeni au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria, inclusiv prin implicarea actorilor regionali în proces. ”În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, s-a agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa acesteia cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk. Discuţiile în format UE 27 pe tema Brexit s-au concluzionat cu adoptarea unei declaraţii care prezintă paşii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie”, a mai informat Preşedinţia.
