Desi autostrada Bucuresti-Brasov este asteptata de mult timp, felul in care se va realiza da nastere unor temeri in privinta posibilului impact negativ pe care il va avea asupra Perlei Carpatilor.
Recent, la Cazinoul din Sinaia, a avut loc o noua runda de dezbateri publice privind obtinerea autorizatiei de mediu pentru proiectul de construire a autostrazii Bucuresti-Brasov, pe tronsonul Comarnic – Predeal. La dezbateri, au participat un reprezentant al Search Corporation – firma romaneasca, autoarea proiectului, un reprezentant al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale Romane – beneficiara proiectului, precum si reprezentanti ai administratiei locale: primarul Vlad Oprea (moderatorul dezbaterii), consilieri judeteni si consilieri locali.
Chiar daca toata lumea este de acord ca aceasta autostrada trebuie sa se construiasca, diferentele de opinie incep sa apara cand se pune problema felului in care ea va fi construita. Search Corporation vine cu un proiect mult mai auster decat cel inaintat, in urma cu patru ani, de firma franceza Vinci, care propunea ca, in zona orasului Sinaia, autostrada sa treaca printr-un tunel lung de peste 7 kilometri. Cu toate ca Vinci s-a retras din licitatia pentru proiectarea autostrazii Bucuresti– Brasov, versiunea inaintata de francezi inca mai bantuie amintirea multor localnici. Potrivit lui Vlad Chiotan, vicepresedinte al Search Corporation, costurile pentru tronsonul Comarnic – Predeal, in varianta Vinci, erau de 320 de milioane de euro, in timp ce firma romaneasca (pe care acesta o reprezinta) promite un deviz al lucrarilor de numai 154 milioane de euro.
„Discoteca” cu patru benzi
Multi dintre cei care au participat la dezbatere si-au exprimat temerea ca aceasta economie de 200 de milioane de euro ar putea avea consecinte nefaste pe termen lung. Cel mai vehement a fost consilierul local Nicolae Andrei, seful PD Sinaia (foto1): „In timp, cei 200 de milioane de euro pe care astazi doriti sa-i economisiti ar putea sa ne coste un miliard de euro, daca ne gandim la daunele pe care trecerea autostrazii prin oras le-ar putea cauza turismului din aceasta statiune”. Andrei si-a manifestat indoiala fata de nivelul de zgomot pe care Search Corporation pretinde ca autostrada il va avea: „Mai mult ca sigur, aceasta autostrada se va constitui intr-un coridor continental, care va face legatura intre Marea Neagra si Europa de vest. Acustica Vaii Prahovei, in aceasta zona, este foarte puternica, iar traficul greu pe care autostrada il va drena va fi un mare generator de zgomote, prejudiciindu-se serios imaginea statiunii noastre. Mi-este greu sa cred ca o autostrada cu patru benzi va produce mai putin zgomot decat o discoteca, asa cum sustine proiectantul”.
PNL si PD nu cad de acord la bretele
Un alt punct de divergenta a aparut in privinta bretelelor de legatura dintre DN1 si viitoarea autostrada. Primarul Vlad Oprea – seful PNL Sinaia – este avocatul solutiei cu doua noduri rutiere: unul la intrare in Sinaia, pe Valea Larga, iar celalalt, la iesirea din Sinaia, in apropierea Popasului Vadul Cerbului. Nodul care a aparut in plus, in urma unor discutii ulterioare, este cel din Valea Larga, Oprea spunand ca a dorit ca aceasta noua bretea sa fie cuprinsa in proiect in vederea dezvoltarii domeniului schiabil: “In felul acesta, cei care vor veni la schi vor avea posibilitatea de a intra in localitate aproape de Calea Moroieni si apoi vor merge pe Calea Codrului, pana la viitoarea statie a gondolei. De asemenea, prin aceasta bretea, vom permite camioanelor sa intre in judetul Dambovita, prin DN 71 (Calea Moroieni – n.r.), fara a mai trece prin centrul orasului”, a spus primarul. Consilierul Nicolae Andrei s-a aratat sceptic, insa, fata de planurile lui Vlad Oprea: “Dimpotriva, aceasta bretea nu va face decat sa aduca traficul greu in localitate. In opinia mea, legatura acestei autostrazi cu judetul Dambovita trebuia realizata in dreptul localitatii Floresti, nu prin Sinaia. Un al doilea nod rutier va amplifica lucrarile din oras, astfel incat vom avea in Sinaia un santier cand puteam sa nu avem niciunul”.
Fericirea nu trece prin tunel
Desi par impacati cu gandul ca statul, respectiv CNADNR, a imbratisat solutia mai ieftina, si nu mai vrea sa-i dea drumul, sinaienii spera ca, in timpul lucrarilor, printr-un lobby puternic, macar pentru zona centrului localitatii, se va reusi abaterea autostrazii de la traseul propus de Search Corporation, si se va realiza un tunel pe versantul stang al Prahovei.
Vlad Chiotan, vicepresedintele Search Corporation, a incercat sa avanseze inca un contraargument fata de construirea de tuneluri, pe langa factorul pecuniar: “In urma cu sase ani, a fost o perioada neagra pentru tuneluri; amintiti-va de accidentele care s-au produs in Alpi si care au facut practic imposibila orice interventie in timp util pentru salvarea de vieti. Tunelurile sporesc costurile de administrare ale unei autostrazi, iar realizarea de bretele de legatura, intre tuneluri si sosele, presupune costuri exorbitante”. De asemenea, Chiotan spune ca temerile localnicilor legate de zgomot sunt nejustificate, deoarece exista numeroase cazuri in statiunile din Alpi, unde viaductul autostrazii trece prin apropierea caselor, fiind chiar lipit de peretele acestora. „Pe o autostrada, zgomotele auto sunt mai slabe decat pe un drum obisnuit, pentru ca masinile nu franeaza si nu-si ambaleaza motoarele, ci se deplaseaza cu o viteza uniforma”. Vicepresedintele Search Corporation mai sustine ca panourile fonoabsorbante, care vor fi asezate pe marginea autostrazii, vor fi suficiente ca sa diminueze zgomotul si sa-l aduca in limitele admise.
Desi recunoaste ca proiectul Vinci era „unul de nivel mondial”, Narcis Neaga, director in cadrul CNADNR, a tinut si el sa dea asigurari localnicilor ca proiectul Search Corporation “nu va infunda autostrada, ci reprezinta o solutie moderna, pe masura posibilitatilor noastre financiare”. Sustinatorii solutiei propuse de Search Corporation afirma, de asemenea, ca nivelul poluarii in Sinaia nu va creste, odata cu edificarea autostrazii Bucuresti–Brasov: „Deja, centrul orasului este traversat de zeci de masini. Cum puteti spune ca aceasta autostrada va mari poluarea din Sinaia, cand ea va prelua atatea si atatea masini care astazi trec prin mijlocul localitatii” ? Prezent la dezbatere, seful Comisiei de urbanism si de protectie a mediului din cadrul Consiliului Judetean Prahova, Constantin Nemes (foto2), a incercat sa atenueze ingrijorarea sinaienilor fata de efectele infrastructurii care urmeaza sa le strabata localitatea: „Dupa ce va fi gata, veti putea masura atat poluarea cu noxe, cat si cea fonica, si-i veti putea impune proiectantului noi masuri care sa diminueze acesti doi factori perturbatori”.
Gata in patru ani
Daca asa cum se intentioneaza, constructia autostrazii va incepe in primavara lui 2007, ea va fi terminata in 2011. Autostrada este impartita in cinci tronsoane, avand constructori diferiti. Tronsonul Comarnic-Predeal este al patrulea, licitatia pentru executia sa urmand sa aiba loc in perioada urmatoare. Cele mai mari semne de intrebare le ridica experienta redusa a proiectantilor si a constructorilor romani in privinta realizarii de autostrazi. Search Corporation este firma care a facut proiectul tehnic pentru repararea autostrazii Bucuresti-Pitesti, in perioada 1998-2000, amanunt menit nu tocmai sa-i insenineze pe viitorii utilizatori ai autostrazii Bucuresti-Brasov. In ciuda tonului pozitivist al “avocatilor” Search Corporation, consilierul Nicolae Andrei si-a pastrat linia sceptica pana la finalul dezbaterii: „Firma Search Corporation are asigurare profesionala? Poate raspunde material in eventualitatea in care cei 14.000 de sinaieni s-ar constitui parte vatamata si ar chema-o in judecata pentru daunele aduse de acest proiect?”, a intrebat seful PD Sinaia. “Da, Search Corporation are asigurare profesionala” – a fost raspunsul primit, raspuns care, insa, nu i-a linistit pe sinaienii prezenti la dezbatere.
Ionut STANESCU
