Specialişti în psihologie de la Universitatea din Basel (Elveţia) şi de la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania) au identificat, în premieră, modele temporale la copii şi tineri, care sugerează că tulburările mentale şi afecţiunile fizice frecvente sunt în strânsă legătură, notează Agerpres, preluat de MedLive.ro.
Astfel, s-a observat că artrita şi bolile sistemului digestiv sunt mai des întâlnite după episoade de depresie, în timp ce tulburările anxioase tind să fie succedate de obicei de bolile dermatologice, informează Science Daily.
Afecţiunile fizice şi tulburările mentale au impact negativ asupra calităţii vieţii persoanei afectate şi constituie o imensă provocare pentru sistemul medical. Dacă problemele de sănătate fizice şi mentale apar în asociere în mod sistematic, de la o vârstă timpurie, există riscul ca dezvoltarea copilului sau a adolescentului respectiv să fie afectată, atrag atenţia oamenii de ştiinţă în cercetarea lor publicată în jurnalul PLOS ONE.
În cadrul unui proiect finanţat de Fundaţia Naţională Elveţiană de Ştiinţe, o echipă de oameni de ştiinţă condusă de dr. Marion Tegethoff, în colaborare cu profesor Gunther Meinlschmidt din cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii din Basel, a examinat modelele temporale şi relaţia dintre afecţiunile fizice frecvente şi tulburările mentale la copii şi tineri. Au fost luate în calcul date de la un grup reprezentantiv format din 6.483 de copii şi tineri din Statele Unite, cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani.
Cercetătorii au notat că unele boli fizice au tendinţa de a apărea mai frecvent la copiii şi adolescenţii care au suferit anterior anumite forme de tulburări mentale. În egală măsură, unele probleme mentale se manifestă cu precădere după anumite afecţiuni fizice.
Tulburările afective, cum este cazul depresiei, sunt mai frecvent succedate de artrită şi de boli ale sistemului digestiv. O astfel de relaţie a fost observată între tulburările anxioase şi afecţiunile dermatologice.
Tulburările anxioase sunt mai des întâlnite în cazul în care persoana respectivă a suferit de probleme la nivelul inimii.
De asemenea, s-a observat în premieră o legătură între tulburările epileptice şi cele de comportament alimentar care le succedau.
Rezultatele cercetării oferă informaţii importante cu privire la relaţia de cauzalitate dintre problemele de sănătate la nivel mental şi cele fizice. Astfel, asocierile temporale recent identificate pot fi deosebit de utile pentru înţelegerea proceselor legate de originea afecţiunilor, dar şi pentru tratamentul acestora.
”Pentru prima oară, am stabilit faptul că epilepsia este urmată de un risc crescut de tulburări de comportament alimentar – un fenomen care a fost descris anterior numai în rapoarte de sine stătătoare. Acest lucru sugerează că abordarea tratamentului împotriva epilepsiei ar putea avea efect şi în ceea ce priveşte tulburările de comportament alimentar”, a explicat Marion Tegethoff, cea care a condus studiul.
Din punct de vedere al politicii de sănătate, descoperirile recente subliniază faptul că tratamentele ce vizează tulburările mentale şi cele pentru afecţiunile fizice ar trebui interconectate, de la o vârstă fragedă, mai arată sursa citată.
