Consiliul Fiscal susţine că majorările salariale nu au niciun suport economic

„Majorările de salarii votate luni în Parlament de PSD, ALDE şi UDMR nu au nici bază legală, nici suport economic”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, într-o emisiune televizată.
„Parlamentul a votat creşterile de salarii din Educaţie şi Sănătate în ciuda avertismentelor transmise de Guvern, de Banca Naţională a României, de numeroşi analişti. Pare că mecanismul de colaborare inter-instituţională nu funcţionează deloc în campanie electorală. Ce mai e de făcut în asemenea situaţii? Pentru mine este destul de clar că nu s-a ţinut cont de nimic în luarea acestei decizii. Faptul că alte instituţii ale statului au avut păreri contrare iniţiativei Parlamentului nu a contat, dar aş spune că nu a contat deloc nici cadrul legal existent, a mai precizat președintele Consiliului Fiscal.

Risc de insolvență pentru trei din patru companii

Trei din patru companii din sectorul bunurilor de larg consum au risc de insolvență peste medie în următorul an, arată un studiu al societăților Coface și EY, citat de Agerpres.
“În pofida creșterii consolidate a veniturilor companiilor cu 5% în anul 2015, evoluția este inegală în rândul sectoarelor FMCG. Astfel, comerțul cu ridicata al zahărului, ciocolatei și produselor zaharoase a înregistrat o scădere a veniturilor cu 20% în timp ce creșterile cele mai mari au fost raportate de comerțul cu ridicata al fructelor și legumelor (22%), în principal ca efect al scăderii TVA. Previziunile sunt acelea că, în următoarele 12 luni, trei din patru companii din sectorul bunurilor de larg consum au risc de insolvență peste medie”, mai precizează sursa citată.

Efectul FNI, resimțit și în prezent de români !

Depozitele populaţiei reprezintă aproximativ 20% din PIB, în timp ce activele altor instituţii de credit (bănci) au jumătate din economia de 750 de miliarde de lei a României, arată datele Ziarului Financiar. Acest lucru este explicat de către analiști, conform cărora depozitele de numai 20% sunt reprezentate şi de “sechelele” cu care românii au rămas de la căderea în anul 2000 a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cea mai mare fraudă financiară, care se ridică la 300 milioane de dolari.

Articolul poate fi citit si in editia tiparita