Sunt putini vorbitori care cunosc dictonul, la care vrem sa ne referim, insa nimeni dintre cei pe care-i stim nu-l citeaza cu exactitudine. Greseala consta in schimbarea locului unui cuvant din acest dicton, ceea ce naste alt inteles decat cel initial (adica al textului original).
Stramosii nostri romani spuneau „Et ego (fui) in Arcadia felix !” (= Si eu fusei in Arcadia fericita !”). Aceasta-i forma originala si adevarata a locutiunii pe care o analizam.
Insa, zicand „Ego et in Arcadia felix (fui)”, cum l-am auzit si l-am citit in cateva dati, inseamna altceva, anume „Eu si in Arcadia fericita fusei”.
Mentionam ca verbul „fui” poate fi tradus in limba romana atat in forma de perfect simplu (fusei), cat si in cea de perfect compus (am fost).
Sa se compare, asadar, intelesul „Si eu fusei in Arcadia fericita”, avut in vedere de catre autor, cu sensul deturnat „Eu si in Arcadia fericita fusei”.
Arcadia, regiune istorica din Peloponez (Grecia), era odinioara in antichitate, taram mirific, paradiziac, in care oamenii, pastori prin excelenta, traiau fericiti. Mai ales poetii au idealizat cat au putut acest tinut grecesc. Intr-o vreme, in epoca moderna, toponimul Arcadia era valabil pentru toata Grecia. Extrapolarea aceasta metaforica se datoreaza tot poetilor.
Ne grabim sa-i facem atenti pe cititori ca dictonul nu se referea la toata Grecia, ci doar la o mica regiune din centrul peninsulei Peloponez (a Greciei), in care oamenii toti erau fericiti, traind ca in Paradis. De aceea a vizita Arcadia insemna pentru un turist strain realizarea celui mai frumos vis al sau.
Tot romanii aveau sa spuna ca-i fericita si stravechea noastra tara rostind sintagma „Dacia felix”.
Mihai Stere DERDENA
