Paralele egale: 365 de kilometri cale ferata care strabat judetul. Cate zile are un an. Coincidenta sau nu, Codul Penal are aproximativ cam tot atatea infractiuni prevazute. De ce comparatia intre mersul cu trenul si norma juridica ? Fiindca, dupa cum avea sa ne declare comisarul sef Stelian Parepa (in foto) -seful Serviciului Judetean de Politie Transporturi Prahova, „Sunt patru mari categorii de infractiuni care intra in competenta noastra: furturi de la infrastructura caii ferate, furturi de la calatori; furturi din vagoanele de marfa si violentele”. Si, daca mai acum cativa ani, nu mai pridideau sustragerile din vagoane in statia CFR Ploiesti Triaj, cand „efectiv, erau luate cu asalt vagoanele care transportau fier vechi sau motorina” – acum, fenomenul este mai difuz.
Furturile din infrastructura
Cablurile de semnalizare lumioasa, funii de cupru care fac legatura cu macazul, suruburi si, desigur, apogeul atins de sinele de cale ferta sunt materialele luate in vizor de hoti. Pana acum, nu a fost data nicio locomotiva disparuta, dar, cine stie ?…
Iar cel mai bine cunoaste aspectul seful TF , Stelian Parepa. Interlocutorul nostru ne-a precizat faptul ca, indeobste, hotii se profileaza pe zonele dintre statii, mai putin pazite. „Ar fi, oarecum, peste mana ca, de exemplu, in zona statiei din Valea Calugareasca, sa intre in actiune. Se discuta mult depre incidentul de acolo. Este greu de crezut, totusi, ca un hot isi permite luxul de a fura din acea statie, cand, de exemplu, inainte de accidentul din data de 10 mai, trecusera pe <
Iar zonele de risc criminogen privind furturile din infrastructura feroviara sunt – dupa cum ne-a precizat ofiterul de investigatii criminale, Madalin Stroe – Statia CFR Dambu (funiile de cupru, care fac legatura cu macazul), Ploiesti Sud si Triaj (cablurile electrice pentru semnalizare luminoasa), Valea Calugareasca (portiuni de sina scoase din alte locuri si „depozitate” in zona”), Draganesti (capace de picheti – au in componenta fonta si miez de cupru), Buda – Floresti (cabluri si bobine), traseul dintre Campina si Breaza. In aceasta din urma portiune este o adevarata „paine de mancat”, cata vreme se lucreaza pentru infiintarea Culoarului IV Pan-European)
Calatorie la capatul noptii
Cele mai multe furturi se inregistreaza pe Ruta 500. Adica pe trenurile accelerate sau rapide care vin din strainatate si tranziteaza Valea Prahovei. De ce nu se fura pe traseul Ploiesti – Urziceni, de exemplu ? Simplu: calatorii sunt mai saraci, iar a te preta tu, hot de calibru, la un sac cu malai sau un pumn de maruntis, este si riscul mare si „nu se merita”. Pe cale de consecinta, este aleasa calea Predeal – Ploiesti si retur. In vizor mai sunt si trenurile care merg sau vin la si dinspre Moldova. „Modul de operare este oarecum tras la indigo: hotii actioneaza cu predilectie intre orele 5 si 7 dimineata, cand calatorul doarme sau numai atipeste. Este un mod de actiune caracteristic. Am avut cazuri cand ni s-a reclamat furtul de bagaje la modul: «Am adormit la Brasov si m-am trezit cand ma legana trenul. Eram pe pod, la Cernavoda»” (Madalin Stroe). Caz in care, prinde hotul din incrucisatura nodurilor de cale ferata ! fiindca infractorul coboara la prima statie si fuge ca acceleratul. Cu bagaj cu tot.
De la furt, se ajunge, nu de putine ori, la talharii. Exemple din judet: un tanar, circula de la Valeni spre Magurele. Este atacat, de catre alti doi – de 18 si 20 de ani. La inceput i s-a cerut o tigara, pentru ca, mai apoi, sa fie amenintat cu o sticla sparta.
Cazul cel mai grav, in opinia ofiterului de investigare criminalistica l-a reprezentat cel petrecut in luna februarie 2008, in apropiere de Campina. „Trei elevi ai scolii de Politie din Campina se intorceau din permisie. Isi pusesera telefoanele mobile sa-i trezeasca cu vreo zece minute inainte de a ajunge la destinatie. Au fost desteptati de… pumni ! Erau vreo patru insi, din Floresti, recidivisti. Bagaje furate, zile de spitalizare pentru victime. Faptasii l-au luat pe „Nu” in brate pana saptamana trecuta. Nu ei i-au atacat pe viitorii nostri colegi, nu ei au urcat in tren, ei au fost in alta parte, numai in tren, nu. Noi eram constienti de faptul ca acestia sunt autorii, dar cum viata este o afacere de probe…” Iar probele care aveau sa-i incrimineze pe faptasi au venit chiar saptamana trecuta, de la Institutul de Medicina Legala „Mina Minovici”. „Testele ADN au confirmat ca cei patru, din Floresti, sunt autorii talhariei, dupa ce noi ii prinseseram dupa nopti intregi de filaje”.
Cat despre dificultatea unei astfel de actiuni – nopti de filaj, confruntari victima -(prezumtiv) infractor, interlocutorul nostru ne spune cu un zambet ironic: „La o adica, este chiar placuta o astfel de munca. Sa stii ca ei sunt infractorii, dar sa iti fie greu sa dovedesti acest lucru „.
Despre „Nas”
Romantica deplasare cu „Nasul”, din vremea studentiei, pare sa ramana de actualitate numai pe trenurile personale. Se numeste, in termeni de specialitate, calatorie frauduloasa. „Nu mai avem astfel de cazuri, ca pe vremuri. Este drept, pe unele rute – in trenurile personale cu deosebire – se mai practica acest sistem. In schimb, pe acce-lerate sau rapide, avem cazuri izolate. Si atunci, insa, cei prinsi isi platesc biletul, pe loc”. Interlocutorul nostru ne-a explicat si diminuarea fenomenului: „Pe de o parte, controlorul este constient de faptul ca, mergand trenul «in gol», fara castig pe o ruta, isi pierde serviciul. Pe de alta, risca sa-si piarda painea, daca este prins de «supracontrol». Este drept, pe un traseu, de curand, aproape 50% dintre calatori erau fara bilet, dar acesta a fost unul dintre cazurile care, eu cred ca nu se va mai repeta. Fapt este ca atunci a fost ceea ce se numeste actiune «punctuala», efectuata de catre noi si Jandarmerie. Cum se procedeaza ? Avem cunostinta despre existenta fenomenului si asteptam o perioada, pana cand este momentul propice. Atunci se actioneaza «la sigur» si rezultatele sunt cele asteptate. Sau, pe traseele unde angajatii nostri pot fi recunoscuti, se «deghizeaza» in civili” (comisar sef Stelian Parepa).
***
Intrebat daca, in urma incidentului de la Valea Calugareasca, transportul pe calea ferata a devenit un risc, comisarul sef Stelian Parepa ne asigura: „Riscuri sunt si atunci cand mergi cu avionul sau pe sosele, cu masina. Incidentul de la Valea Calugareasca este cel mai mare din ultimii 15 ani, dar acest lucru nu inseamna ca exista o ciclicitate; peste alti 15 ani, se intampla o catastrofa feroviara”. Comparatia cu alte tari pare sa fie avenita: „Ganditi-va la ciocnirile de trenuri din alte parti ale lumii ! Noi, inca nu am avut , din fericire, asa ceva”.
Cat despre „inca”, acesta ramane valabil in cazul furturilor. Inca se mai gasesc inconstienti care sa incerce lovituri la… macaz. Ultima isprava de acest gen: Cristian N., de 30 de ani, din Ploiesti, a fost prins taind cu bomfaierul cabluri de cupru de la bobinele macazurilor de cale ferata din apropierea Statiei CFR Ploiesti Sud. Daca nu era prins la timp de catre jandarmii ploiesteni, ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei. S-a intamplat recent, intr-una dintre cele 365 de zile ale anului… Posibila incadrare juridica: in doua dintre cele 365 de articole ale Codului Penal: patrundere fara drept in zona de infrastructura si furt.
Fl.TANASESCU