Inspectorii de integritate au demarat verificarile declaratiilor de avere si de interese ale candidatilor la primarii, consilii judetene si locale la alegerile din 1 iunie, Agentia Nationala de Integritate (ANI) inregistrand, in acest sens, peste 60.000 de documente.
Potrivit Legii 144/2007 privind organizarea si functionarea ANI, cei care candideaza pentru un loc in consilii judetene, locale sau pentru posturi de primar sunt obligati sa-si declare averile si interesele.
Surse oficiale sustin ca, pana ieri, fusesera inregistrate la ANI peste 60.000 de documente, fiecare declaratie de avere continand sapte pagini, iar cea de interese cate cinci pagini, in conditiile in care sunt doar 16 inspectori de integritate. Pana la sfarsitul lunii mai se vor incheia si afisa rezultatele examenului pentru ocuparea altor aproximativ 20 de posturi de inspectori. Potrivit surselor citate, nu toti candidatii la alegerile pentru 1 iunie si-au transmis declaratiile de avere si de interese.
Desi obligativitatea declararii averilor exista inca din anii ’90, mecanismele de control al averilor dobandite pe timpul mandatului au aparut mult mai tarziu si au fost concepute astfel incat au fost greu de aplicat. In acelasi timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat si lacunar, nefiind exercitat in mod sistematic.
Infiintarea Agentiei a avut ca scop inlaturarea acestor deficiente, ANI fiind un orga-nism care va monitoriza permanent declaratiile de avere/interese, conflictele de interese si regimul incompatibilitatilor.
In cazul averilor nejustificate, legea stipula ca, daca inspectorii de integritate constata ca exista o „diferenta vadita” intre averea dobandita si veniturile castigate, ei se vor adresa instantei solicitand confiscarea partii dobandite in mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a). Legea ANI prevede, ca pedeapsa complementara deciziei de confiscare a averii ilicite, interdictia dreptului de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor elective, pe o perioada de trei ani.
