Poporul roman este religios, daca e sa ne luam dupa toate sondajele de opinie din ultimii ani, care arata ca Biserica este institutia in care conationalii nostri au cea mai mare incredere. Doi politicieni autohtoni s-au grabit sa confiste crucea, simbolul religiei crestine, in scopuri electorale, incercand sa se erijeze in salvatori mesianici ai neamului, care, chipurile, daca vor fi alesi, vor putea sa ridice substantial nivelul de trai al electoralului mioritic majoritar, ce a crezut inocent ca Revolutia din 1989 il va scoate, definitiv, din negura si saracia in care il infundase dictatura comunista. Primul dintre ei este Gigi Becali, miliardarul filantrop si religios. Acesta, acum cativa ani, a pus crucea pe autocarul fotbalistilor de la Steaua, echipa pe care o patroneaza, dar a introdus-o si in ideologia si sloganurile electorale ale partidului PNG-CD, pe care l-a cumparat de la Viorel Lis, fost primar al Bucurestiului si intemeietorul acestei formatiuni politice. Al doilea politician care a avut indrazneala de a amesteca religia cu politica, indrazneala considerata de unii aproape blasfemiatoare, este Florin Anghel, presedintele actual al Consiliului Judetean, functie pe care si-ar dori-o, din toate puterile si cu orice pret, inca un mandat. La o cercetare mai atenta, se poate observa ca Anghel a incercat (si a reusit) sa-l imite intru totul pe Becali in ale politicii. La fel ca si miliardarul bucurestean, cel campinean (miliardar la scara relativ mai redusa, dar cu aceleasi ambitii nestavilite), si-a cumparat, de cateva luni, un partid infiintat inca din 1990, PNDC, caruia s-a gandit sa-i ataseze ca sigla o cruce, iar ca slogan electoral indemnul adresat alegatorilor de a vota simbolul rastignirii Mantuitorului. Mare noroc a avut Anghel. Ce se facea daca inregistra Becali la OSIM, in 2004, crucea ca semn electoral al PNG-CD? Nu mai putea preziden-tul judetului sa-i puna cruce partidului sau. Si nu-i mai ramanea decat electoratului campinean sa faca treaba asta. Ca, si asa, declara Florin Anghel, recent, ca de rezultatele de la locale depinde viitorul formatiunii sale.
Ce-o fi fost in mintile celor doi potentati, numai ei stiu. Desi s-ar putea sa stim si noi. Sau macar sa banuim. Probabil, s-or fi gandit ca le-ar putea fi de mare folos, in atingerea telurilor politicianiste si de marire, deturnarea nemultumirilor cotidiene ale electorilor religiosi in zona sacrului, spatiu in care omul simplu isi pune lesne sperante in credinta ca Dumnezeu nu-l va abandona, candidatii invocatori de simboluri crestine parandu-i-se a fi cei care ar putea sa il scoata din ananghie.
In Campina, pe panourile electorale, la cateva palme distanta, stau candidatii la Primarie din partea PNG-CD, Traian Dragusin, si PNDC, Alin Moldoveanu. Daca primul se arata localnicilor cuminte, la marimea unui bust, amintindu-le, printre altele, ca trebuie sa voteze partidul sau, pentru ca este “in slujba Crucii si a Neamului Romanesc”, al doilea sta cu mainile deschise, incercand parca sa cucereasca electoratul campinean nu numai printr-un mesaj explicit (“Votam crucea!”), ci si printr-un limbaj al trupului. Ce o fi vrand sa transmita trecatorilor Moldoveanu cu mainile sale deschise ? Ca este gata sa il imbratiseze pe alegator, cu votul lui cu tot? Nu prea s-ar intelege, totusi, asta in mod clar, caci bratele nu-i sunt larg deschise, ci aproape paralele. Aoleu, si mai sunt si indoite din cot! De parca ar fi un popa la costum in timpul predicii! Ori un pastor neoprotestant? Da’ parca prea e la sapte ace, ca sa pastoreasca. Moldoveanu mai asigura, pe latura de sus a afisului sau, ca optiunea pe care o reprezinta este “Calea cea dreapta”. Vai, cate cuvinte biblice pe o hartie cersetoare de voturi! Campinenii cu frica de Dumnezeu privesc afisul cu reprezentantul PNDC si isi fac cate o cruce mare. O baba mai evlavioasa isi face trei. Becali a construit si renovat multe biserici si manastiri (in tara, dar si la Muntele Athos), iar Anghel, ca sa nu se lase mai prejos, finanteaza ridicarea unui lacas de cult la marginea Campinei. Sa fie toate acestea un motiv indeajuns de temeinic pentru a le permite celor doi sa foloseasca simboluri divine in scopuri profane, intr-o activitate asemuita cu cea mai veche meserie din lume? Numai electoratul va putea sa raspunda la aceasta intrebare. Pe 1 iunie 2008.
Adrian BRAD
