Breaza va deveni, peste 20 de ani, statiune turistica de nivel european
Joia trecuta, la Breaza a fost programata o actiune ce se anunta, din start, a fi una de maxim interes deopotriva pentru reprezentantii administratiei locale, cat si pentru cetateni: dezbaterea publica a proiectului „Strategia de dezvoltare a localitatii in perioada 2008 – 2028”. Tocmai pentru ca sconta pe prezenta multor brezeni la aceasta dezbatere – care sa-si expuna punctele de vedere, sa faca observatii si sa vina cu propuneri pe marginea proiec-tului – Primaria a organizat intalnirea in sala amfiteatru a sediului acesteia, cu o capacitate de circa 200 de locuri. Stupoare, insa. Au venit doar vreo… 14 persoane. Desi s-a facut, zice-se, instiintarea publica a evenimen-tului. Nici macar consilierii locali n-au fost prezenti in corpore, ci doar 4 din 17 („Cum sa mai fie interesati, devreme ce nu stiu daca vor mai fi sau nu alesi pentru un nou mandat!”, ii scuza un consilier prezent). Vazandu-se in aceasta delicata situatie, Mihaela Scripca, functionar in cadrul Biroului de integrare europeana al Primariei, si-a cerut scuze celor prezenti si le-a sugerat sa mearga intr-o alta sala (foto 1), mult mai micuta, pentru continuarea dezbaterilor.
• „O uzina nu are ce cauta in centrul unei statiuni turistice”
Timp de aproape doua ore, Nicolae Postavaru, prof. univ. dr. in cadrul ASE Bucuresti (foto 2), coordonatorul proiectului strategiei, a facut o succinta prezentare a acesteia, obiectivul esential fiind acela ca, peste 20 de ani, „Breaza sa devina o statiune turistica de nivel european”. Ca o paranteza, multi compara Breaza ca fiind asema-natoare cu celebra statiune elvetiana Davos. Numai ca, aerul curat, de munte, nu-i suficient, Breaza avand urgent nevoie de o dezvoltare durabila si armonioasa, incepand cu amena-jarea teritoriului, modernizarea infrastructurii, protejarea mediului, extinderea tehnologiei informatiei si incheind cu dezvol-tarea turismului si cresterea nivelului de civilizatie. „Dez-voltarea durabila pe care noi o pro-punem, pentru urmatorii 20 de ani, inseamna capacitatea de a se autosustine, din punct de vedere economic, fara a veni in contradictie cu principiile protec-tiei mediului si ale populatiei”, se arata, intre altele, in documentul respectiv. Legat de dezvoltarea turis-mului, prof. Posta-varu considera, de pilda, ca uzina Hidrojet Breaza nu are ce cauta, in mod normal, in zona centrala a unui oras turistic. „Ar trebui luate repede masuri ca, in 5 ani, uzina sa iasa din intravilan si sa fie mutata, poate, la Surdesti. Exista fonduri structurale in acest sens, inclusiv pentru refacerea terenului (in suprafata de circa 46 de hectare) si trecerea lui in circuitul turistic. In locul uzinei se preteaza construirea unui complex rezidential sau turistic, similar celor realizate in Bucuresti (vezi „Semanatoarea”, „23 August” si altele din tara)”, afirma prof. Postavaru.
Reamintim ca, potrivit reglementarilor UE, accesarea fondurilor structurale postade-rare de catre administratiile locale este conditionata si de existenta unei astfel de strategii. Iar pentru reducerea decalajelor fata de alte orase prahovene, Breaza are nevoie ca de aer de aceste fonduri comunitare. Asadar, intrucat ii priveste direct si personal, brezenii ar trebui, macar in al doisprezecelea ceas, sa-si manifeste responsabilitatea civica necesara, macar expu-nandu-si punctele de vedere despre aceasta strategie.
Caci, fara aprobarea lor, nu va putea fi votata de Consiliul Local, nu poate fi intocmit studiul de fezabilitate, proiectul tehnic… Altfel spus, nu poate fi depus proiectul de accesare a fondurilor structurale postaderare.
D. CONSTANTIN
