Cuvant de invatatura la Buna Vestire
Praznicul Bunei Vestiri il sarbatorim noi, in fiecare an, la 25 martie. Acea zi fericita si plina de bucurie duhovniceasca pentru neamul omenesc, zi in care ingerul Gavriil a venit in Sf. Biserica, unde se afla in rugaciune Fecioara Maria si i-a adus vestea cea mare si binefacatoare ca va aduce in lume si va purta in brate pe Fiul lui Dumnezeu si Mantuitorul sufletelor noastre. Ziua aceea fericita in care s-a descoperit lumii intregi „taina cea din veacuri ascunsa si de ingeri nestiuta”, ziua aceea mare in care Fiul lui Dumnezeu isi ia salas de la om in pantece de fecioara si astfel Fiul lui Dumnezeu se face Fiul omului. Cu mintea coplesita de o asemenea minune, cu inima plina de sfanta bucurie pentru aceasta solie pe care ingerul lui Dumnezeu o face uneia dintre fiicele pamantului, purcedem si noi sa ne apropiem de lumina acestui praznic, de taina pe care o cuprinde el si sa aratam cine este aceea pe care cerul a ales-o sa fie „Nascatoare de Dumnezeu”. Noi, Nascatoare de Dumnezeu, venim la acest praznic luminos catre lumina fetii tale, calauziti de Sfanta Scriptura, ajutati de Sf. Biserica, in mijlocul careia Tu stai ca „rugul aprins” primind rugaciunile si lacrimile noastre si ducandu-le sus in ceruri, catre Fiul tau si Dumnezeul nostru. Ingerul Domnului se inchina inaintea Fecioarei Maria, o saluta cu salut ingeresc si nemaiauzit. Fecioara Maria devine implinirea fagaduintelor si prorocirilor din spita lui David, crescuta si ocrotita ca o floare in gradina laurilor. Ea a devenit, din clipa auzirii cuvintelor ingeresti si primirea lor, izvorul nadejdilor si al credintei puternice in dumnezeirea Fiului sau, prin asigurarea ca: „la Dumnezeu toate sunt cu putinta”. Ca incheiere a acestor sfinte cuvinte inchinate marelui praznic al Bunei Vestiri, sa deschidem pagini din tezaurul scrierilor Sfintilor Parinti ai Bisericii si sa ne amintim de duioasele cuvinte ale Sfantului Gherman – patriarhul Constantinopolului, pe care sa le aducem si noi ca o ofranda in fata icoanei Maicii Domnului, zicand: „iar noi, Fecioara, cu credinta te binecuvantam, in veci te fericim si te marim. Caci cu adevarat fericit a fost tatal tau Ioachim. Fericita a fost maica ta, Ana, fericit templul sfant in care te-ai inchinat, si Zaharia, arhiereul care te-a primit in bratele sale”. La aceste cuvinte minunate sa luam martor si pe Sfantul Marcu al Efesului si odata cu el sa ingenunchem astazi la sarbatoarea cea mare a Bunei Vestiri si sa zicem: „Fericiti sunt toti aceia care raman in casa ta si in vecii vecilor te vor lauda. Fericiti sunt cei care vad icoana ta prin care ne daruiesti noua si lumii intregi sfanta si inalta binecuvantare”.
De atunci si mereu veselindu-ne la aceasta veste buna, „toata nadejdea noastra spre Tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pe noi sub sfant acoperamantul tau, in veci de veci, Amin.
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
