Biserica Buna Vestire

Astazi, 25 martie, sarbatoarea Bunei Vestiri este si ziua de hram a uneia dintre cele mai vechi biserici din Ploiesti. O alcatuire si mai veche decat actuala constructie a dat numele ei unei principale artere a Ploiestilor, ca si unei „mahalale” stransa in jurul ei.
Intr-adevar, in „Catagrafia bisericilor si preotilor din Ploiesti, la anul 1810” este trecuta si „Mahalaua Popii Radului”. Ea avea 77 de case si o „biserica de zid”, cu hramul Buna Vestire cu toate oranduielile ei bune, deservita de doi preoti si un diacon. Unul dintre preoti, Stan sin preot Mateiu, fusese hirotonisit, in 1798, chiar la aceasta biserica, ce exista, deci, inca din secolul al XVIII-lea, poate si mai demult.
Cat despre actuala biserica aflam chiar din pisania ei ca s-a ridicat din temelie (deci nu o renovare) din initiativa si cu cheltuiala lui Nicolae Cazan, mort in timpul lucrarilor, terminand opera ctitorii „Teodor Zaplan, Mihail, Sarban (a), Luxandra”. Aflam si data cand „s-au savarsit – la leat 1833 octombrie 24” – cand, probabil, a fost si sfintita. Se pare ca unele finisaje au mai continuat caci pe usorul de sus al usii gasim sapat „1836”.
Dintre ctitori ne atrage atentia numele lui Teodor Zaplan. Este negustorul, de felul lui mosnean din Carbunesti, care, peste doi ani avea sa joace un rol hotarator in dizolvarea Falansterului de la Scaeni. Peste inca un deceniu si jumatate, in vara anului 1848, el si sotia lui Zinca vor poza pictorului Ion Negulici, administratorul revolutionar al judetului, care va realiza doua portrete, unicele sale portrete in aceste luni.
Biserica nu este prea mare, are planul obisnuit, trilobat. Sobrietatea ornamentarii, realizata mai ales prin jocul de linii, a facut ca, desi de mai multe ori renovat, locasul sa-si pastreze aspectul autentic. Clopotnita, avand si rol de poarta, este mai noua, dar nu distoneaza cu biserica si are un nivel transformat in mod pitoresc intr-un pridvor deschis in toate partile. Zugraveala este moderna, dar biserica are cateva lucrari de certa valoare ca icoana mare „Mironositele la mormantul Domnului” (1865) sau „Buna Vestire” ferecata in argint.
In pridvor se gaseste o piatra tombala dar nu asezata peste un mormant, ci fixata in peretele dinspre pronaos (dreapta). In marmura ei sunt fin daltuite o cruce, ingeri si o coroana, fara nicio inscriptie, dar noi stim ca ea a fost pusa in 1896 de o familie – G. Criveteanu, in memoria parintilor. Tatal donatorului a fost celebrul Crivat, negustorul din Buna Vestire, care in dimineata zilei de 15 iunie 1848, impreuna cu alti doi a mers la tachtul (sediul) Carmuirii judetului si l-a convins pe Constantin Filipescu sa paraseasca postul, facand astfel ca revolutia sa triumfe la Ploiesti in chip pasnic. In casa lui, din apropiere de biserica, a fost gazduit, timp de trei luni, administratorul revolutionar al Prahovei, Ion Negulici. La inceput, pana la infiintarea clubului, aici s-au tinut si adunarile cu „cauzasii” cei mai devotati, printre care se gasea si el Crivat.
In secolul trecut au slujit aici doi preoti deosebiti. Pana pe la jumatatea lui, parintele Andrei (Popescu) – un minunat duhovnic, dotat cu o nesfarsita dragoste de oameni si simt psihologic, s-a dovedit si un bun gospodar. Apoi, i-a luat locul parintele Cila, care a desfasurat o vie activitate de zidire sufleteasca, fiind ani in sir si protoiereu.
Paul D. POPESCU